Consumul de combustibili fosili va scădea în perioada următoare, pentru că vorbim de electromobilitate de transformare verde, a declarat Florin Spătaru, consilier de Stat în Cancelaria prim-ministrului.
„Cele 3-4 rafinării pe care le avem vor avea o producție, un output din ce în ce mai mic.
Ce va trebui să facem? Va trebui să utilizăm aceste materii prime din rafinării din procesarea petrolului în petrochimie, în procesare.
De ce? La nivel materie primă de bază avem un impoart de 3,5 miliarde dolari produse pe care am putea să le realizăm din această procesare din petrochimie”, a spus el, într-o conferință organizată de News.
ro.
El a spus că Guvernul a observat scăderea producției industriale cu 7,1% în 2023.
„Nu o vedem doar în România, ci mai peste tot în Europa.
Europa nu a fost în stare în ultimii ani să vină cu măsuri comerciale care să oprească influxul din alte țări, în alte zone”, a spus Spătaru.
Conform declarațiilor sale, Europa trebuie să se concentreze pe 2025-2029 pe pastrarea producției industriale.
„Am început să ne concentrăm pe producția industrială.
Începem să investim în industria prelucrătoare.
Stiți care este costul unor obligații pe care ni le-am asumat prin decarbonizare? 300 miliarde dolari.
Ăsta e costul pe care România trebuie să-l plătească.
La nivel public ar trebui să alocăm 100 miliarde dolari până în 2050”, a precizat reprezentantul Cancelariei premierului.
A mai afirmat că fondurile europene sau naționale trebuie direcționate către tranziția industrială: digitalizare și tranziție verde.
„Vom face Green Deal Industrial Plan.
Dacă ne uitam la deficitul balanței comerciale o să vedem că în primele locuri avem industria chimică.
În ultimii 30 de ani am încercat să terminăm industria chimică.
Importam inflație din produsele industriale pe care le aducem în România”, a mai arătat el.
La rândul său, Marcel Boloș, ministrul Finanțelor a spus că producția industrială generază preocupări și griji la nivelul Guvernului.
„Avem în perspectivă o serie de măsuri ca să nu înregistreze un recul scăderea producției indutriale, să încetinim ritmul de scădere.
Pe temen lung, măsurile care țin de sprijinul producției industriale să poată să dea roade”, precizează Boloș.
Conform declarațiilor sale, măsurile pe care Guvuvernul le conturează pentru sprijinul mediului de afaceri trebuie să dea roade pe termen lung.
„Va trebui să fim atenți cu modalitatea în care absorbim fondurile europene și mai ales să ne ducem la bun sfârșit proiectele mari de infrastructură.
Dacă tot avem deficitul bugetar și tot tragem toate ponoasele fiindcă Comisia Europeană ne tot ține din scurt și ne monitorizează acest indicator, măcar acest deficit să finanțeze investițiile”, a spus ministrul Finanțelor.
El a spus că autoritățile au fost atente ca valoarea deficitului să fie sub valoarea bugetului alocat pentru investiții.
„Îi spuneam ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, când am vorbit de perspectiva de 7 ani pentru avea o fină ajustare a deficitului, că este o perioadă în care lăsăm loc pentru investitii și modernizare.
Să ne imaginam ce va fi România anului 2026 sau 2029 când politica de coeziune va trebui să-și aibă banii consumați și atrași”, a mai arătat Boloș.
El a mai afirmat că nu a fost plăcut să ne respectăm angajamente față de CE.
„Angajamentul a fost că încheiem cu 5,5% din PIB.
Era important să nu apăsăm butonul de accelerație (în reducerea deficitului n.
r.
).
Este important ca bugetul alocat pentru investiții să dea o nouă perspectivă de dezvoltare economică”, a mai declarat Marcel Boloș.
