Ideea realizării unei căi ferate de mare viteză care să lege Clujul, dar și Capitala, de Budapesta este vehiculată în spațiul public de ani buni, însă punerea în practică s-a dovedit, până acum, lentă și anevoioasă.
România se numără în continuare printre țările europene cu cele mai proaste rețele feroviare și cu cele mai lente trenuri de călători, cu o viteză medie de deplasare de 45 km/h, în 2022.
Intenția de a asigura o linie de tren de mare viteză pe o distanță neîntreruptă între Budapesta, Cluj-Napoca și mai departe până la București nu este însă abandonată, ci se află în curs de realizare, pe diverse porțiuni de pe traseul București-Oradea, în diverse stadii de execuție.
Adina Vălean, comisar european pentru transporturi, a afirmat, într-un interviu acordat Hotnews.
ro, că interesul guvernului de la Budapesta pentru realizarea acestei linii rămâne crescut, în special în ceea ce privește tronsonul până la Cluj-Napoca.
O parte din lucrări se desfășoară pe linia Cluj-Napoca-Episcopia Bihor, unde anul acesta au început lucrările de electrificare a căii ferate.
„Depinde de părți.
Eu știu că, de exemplu, acum câțiva ani, Budapesta era foarte interesată, cel puțin de tronsonul până la Cluj-Napoca.
Sigur că pentru România importantă conexiune până la București.
Pe de altă parte, orice bucată făcută e binevenită, totuși e o distanță destul de mare.
Noi avem acum în lucru multe tronsoane pe acest pe București-Oradea, în diverse stadii de execuție.
Se văd mai puțin pentru că ori sunt făcute și date în folosință la capacitate, ori altfel nu se văd.
La noi există și focusul pe autostrăzi, se lucrează în paralel și atunci lumea se uită mai mult la dezideratul cu autostrăzile, dar n-au stat lucrurile pe loc și se mișcă.
Cu excepția Brașov-Sighișoara, unde avem întârzieri mari.
(…) Între Brașov și Sighișoara sunt vreo 160 km care fac parte din această conexiune către Oradea și centrul Europei.
Acolo au fost sute de milioane pe care le-am avut la dispoziție și tot nu merge.
Și cred că le-am avut la dispoziție de 10 ani din ciclu financiar anterior.
Că n-a fost suficient de bun constructorul, că s-a încheiat un contract care n-a fost respectat, variațiuni pe această temă”, a arătat Adina Vălean.
Un prim pas pentru realizarea liniei de tren de mare viteză ce ar urma să conecteze cele Capitala și, mai departe, portul Constanța de rețeaua europeană de căi ferate rapide, l-ar constitui realizarea unui tunel Predeal – Braşov.
Aici, sunt vești bune, potrivit comisarului european pentru transporturi.
„Să vă dau și un exemplu pozitiv.
De fapt, am două.
E vorba de un tunel de cale ferată Predeal-Brașov.
Inițial, România îl avea în plan să-l facă scurt și în pantă, pentru că ar fi costat mai puțin.
Dar odată cu ambiția Uniunii Europene de a avea o conexiune de cale ferată rapidă, deci de tren rapid, între toate capitalele Uniunii Europene, ne-am dat seama că este pe traseu și atunci trebuie găsită o soluție tehnică astfel încât odată făcut acel tunel, el să poată reprezenta o verigă și în viitoarea conexiune Budapesta – București de tren rapid, asta are anumite standarde de natură tehnică și s-a făcut în cele din urmă proiectul.
Se lucrează și este un lucru care va fi făcut bine de la început pentru viitor.
Un alt exemplu este București-Giurgiu, care care este finanțat integral din fonduri europene.
Vorbim de sute de milioane și aici care este gata.
Este la standarde foarte bune și reprezintă o verigă importantă pentru viitor pe coridorul Nord-Sud, în flancul estic al Uniunii Europene.
El sigur trebuie complementat, cu un pod nou între Giurgiu și Ruse pe care am reușit să conving părțile să introducă acum în planul de finanțare pe mecanismul de interconectare europeană”, a mai arătat Vălean.
Ministrul ungar al Construcțiilor și Transporturilor, János Lázár, aflat în urmă cu un an la Cluj-Napoca, a declarat că autoritățile de la Budapesta vor iniția negocieri cu Guvernul Român pentru realizarea unei căi ferate de mare viteză care să lege Budapesta de Cluj-Napoca.
Ministrul arăta că o astfel de investiție ar avea drept rezultat o îmbunătățire semnificativă a calității cooperării dintre Ungaria și România.
El susține că parcurgerea distanței dintre Budapesta și Cluj-Napoca ar fi posibilă, cu un tren de mare viteză, în doar trei ore și jumătate.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
