Liderii UE se tem că impactul dezinformărilor propagate pe diferite canale vor afecta credibilitatea proiectelor europene și vor duce la un absenteism la alegerile din iunie, absenteism care ar favoriza partidele extremiste, au spus zilele trecute mai mulți oficiali în cadrul unor întâlniri cu presa, la care a participat și HotNews.
Ei au dat mai multe exemple, printre care și cel din octombrie 2023, când Michal Šimečka, un lider progresist care aspira la președinția Slovaciei, a suferit o înfrângere în fața adversarului său pro-Kremlin, după ce un clip audio fals a fost difuzat online cu doar câteva zile înainte de alegeri.
Înregistrarea controversată sugera că Šimečka ar fi discutat posibilitatea de a cumpăra voturi pentru a-și asigura succesul electoral.
Ulterior, într-un alt context, alegerea președintelui libertar al Argentinei, Javier Milei, a avut loc după ce susținătorii ambelor tabere – atât ai lui Milei, cât și ai adversarului său Sergio Massa – au utilizat tehnologia de inteligență artificială generativă pentru a-și evidenția calitățile și a denigra opoziția.
Milei a fost asociat cu imaginea unui leu protector al națiunii, în timp ce susținătorii lui Massa l-au transformat pe ministrul economiei de atunci într-un super-erou desprins din filmele de acțiune hollywoodiene.
Mai mult, campania lui Massa a distribuit un videoclip fals pe Instagram în care Milei pleda pentru crearea unei piețe de organe umane.
Această tendință către campanii electorale bazate pe tehnologii deepfake este deja vizibilă.
Pe măsură ce inteligența artificială generativă devine din ce în ce mai sofisticată, există riscul ca oamenii să cadă pradă celei mai nefaste atitudini posibile înaintea alegerilor: apatia.
Confruntați cu un peisaj politic inundat de dezinformare și manipulare profundă, mulți alegători ar putea decide să se retragă complet din sfera politică.
Pentru aceștia, efortul, stresul și confuzia implicate în discernerea realității de ficțiune pot părea o pierdere imensă de timp și energie.
Experta în tehnologie Nina Schick, autoarea cărții Deepfakes: The Coming Infocalypse spune că, până în 2025, mai mult de 90% din materialul online va fi produs de AI.
Nu este sigur că acolo se va ajunge, dar 2024 – când aproximativ unul din patru oameni se vor duce la urne – poate oferi o imagine despre cum ar putea să semene viitoarele cicluri electorale, în care inteligența artificială ar putea juca un rol consistent.
Există mulți oameni care admit că nu pot face diferența între un deepfake și un fapt real, spune un oficial european într-o discuție cu HotNews.
Oamenii au fost întrebați printr-un sondaj unde cred ei că ar fi cel mai probabil să întâlnească dezinformările.
„Cei mai mulți au spus că pe rețelele de socializare.
Iar cel mai puține dezinformări sunt în cadrul podcast-urilor.
Analiștii noștri monitorizează ceea ce se întâmplă în rețelele sociale.
Ei spun că uneori este foarte dificil să faci distincția între realitate și dezinformare.
De ce? Pentru că nu vezi întotdeauna care este intenția din spate”, spune oficialul european.
Trebuie să avem o mai bună conștientizare, o mai bună coordonare și, de asemenea, fonduri pentru ca serviciul de combatere a dezinformării de către UE să aibă un grup special dedicat și să devină mai eficient, a mai adăugat acesta.
„Cum ne împărțim sarcinile în zona dezinformării? O împărțim în trei: mai întâi este conștientizarea situației.
Trebuie să fim conștienți ce fel de dezinformare este răspândită în jur.
Monitorizăm, analiză și producem rapoarte pe care le distribuim partenerilor noștri.
Al doilea lucru: ce fel de dezinformare se propagă.
De exemplu, Parlamentul European discută sau adoptă rezoluții privind Ucraina sau Gaza sau Israel.
Așa că aruncăm o privire la ceea ce se întâmplă în primul rând online și care sunt narațiunile care sunt răspândite.
Și apoi vedem și ce fel de măsuri de combatere sunt potrivite în fiecare dintre aceste cazuri.
Sunt multe, multe servicii ale Parlamentului care sunt dedicate acestui lucru pentru a informa în mod proactiv mass-media și alți parteneri cu privire la ceea ce face Parlamentul și ce poziții adoptă”, mai explică interlocutorul nostru.
UE a creat o platformă dedicată EUvsDisinfo, care se ocupă în special de dezinformările propagate de Rusia.
