Antropocen? Care antropocen? ● Cum vrea Venezuela să își salveze ultimul ghețar ● Când au apărut cromozomii sexuali?De aproape un secol, mai exact din 1938 de când termenul a fost propus de cercetătorul sovietic Vladimir Vernadski, s-a tot vorbit despre antropocen, recte o nouă eră geologică, marcată de modul în care omul a influențat și remodelat mediul înconjurător.
Termenul a devenit extrem de popular în anii 2000, odată cu preluarea sa de către chimistul olandez Paul Crutzen, laureat al Premiului Nobel.
Crutzen propunea începutul antropocenului la începutul secolului al XVIII-lea, odată cu startul perioadei industriale.
Cei mai mulți specialiști, la fel ca și Vernadski, susțineau însă că acesta ar fi început acum circa 11.
000-12.
000 de ani, odată cu zorii agriculturii.
Punctul în care erau toți de acord era acela că omul și-a pus substanțial amprenta asupra Terrei, transformând-o complet, de la încălzirea globală, la pierderea masivă a biodiversității, până la poluare, reziduuri nucleare și altele asemenea.
Se pare însă că oamenii de știință nu sunt de acord cu această încadrare, iar un grup internațional de cercetători, întrunit în cadrul Subcomisiei pentru Statigrafia Cuaternarului, organism al Uniunii Internaționale a Științelor Geologice, a votat împotriva acceptării antropocenului ca o nouă eră geologică.
Propunerea a fost respinsă cu 66% voturi împotrivă, în ceea ce mulți au numit un vot scandalos, cu atât mai mult cu cât motivația comisiei nu implică influența omului asupra planetei.
Mai degrabă, au susținut specialiștii, perioada este mult prea scurtă pentru a se încadra în definiția unei ere geologice.
Mai degrabă decât ca epocă, influența omului ar putea fi catalogată ca un eveniment, au argumentat oamenii de știință care au participat la vot.
Cert este că subiectul „antropocen” nu va reveni prea curând pe masa unei comisii internaționale, asta deși termenul este larg folosit de toată lumea.
Cel mult, el va rămâne un termen preferat de mass-media și de publicul larg.
Însă, în geologie și alte științe, nu se poate vorbi despre așa ceva.
Conform specialiștilor în domeniu, Venezuela este, în mod oficial, prima țară sud-americană care și-a pierdut tot ghețarii.
Dacă în urmă cu un secol, cei cinci ghețari din această țară acopereau, în total, circa 1.
000 de hectare, acum se mai poate vorbi doar de câteva petice de gheață, întinse pe maxim 2 hectare, într-un peisaj dezolant.
Ghețarii El Leon, La Concha, El Toro și Bolivar au dispărut, rând pe rând, în ultimii ani.
La Corona, cel mai mare dintre ei, cu o suprafață de 450 de hectare acum mai puțin de un secol, este cel din care au mai rămas cele câteva urme de gheață.
Guvernul venezuelean nu este însă de acord cu decizia specialiștilor și a anunțat intenția de a proteja aceste ultime frânturi cu o pătură geotermală uriașă, creată din plastic polipropilenic, de genul celor folosite pentru acoperirea pârtiilor de schi.
Mai mult, au susținut politicienii venezueleni, aceasta nu doar că va proteja ceea ce a mai rămas din ultimul ghețar, ba chiar ar putea inversa procesul.
Pătura a fost deja transportată acolo cu elicopterul, în 35 de piese separate (fiecare cu dimensiuni de 2,75 pe 80 de metri), însă guvernul nu a anunțat când va fi montată.
Oamenii de știință susțin însă că eforturile sunt absolut inutile.
În primul rând, un ghețar ar trebui să acopere minim zece hectare pentru a putea fi catalogat astfel.
În al doilea rând, chiar și cu pături și alte metode disperate de a mai salva și ultimele frânturi de gheață, ei nu dau mai mult de cinci ani până când gheața va dispărea complet.
Iar acestea sunt cele mai optimiste previziuni.
O echipă de geneticieni de la mai multe centre de cercetare din SUA susține că au reușit să identifice sursa celor mai vechi cromozomi sexuali.
Mai exact, un strămoș al cefalopodelor care a trăit acum circa 380 de milioane de ani.
Studiul, care a apărut în revista Nature, susține că oamenii de știință au analizat genomul mai multor caracatițe din specia Octopus bimaculoides, o specie originară din Pacific, iar surpriza a apărut în urma acestor teste.
Mai exact, specialiștii au identificat la femele 29 de perechi de cromozomi, alături un cromozom, pe care l-au numit cromozomul 17.
În comparație, masculii au doi cromozomi 17.
Diferența i-a determinat pe geneticieni să concluzioneze că este vorba de cromozomii care determină sexul, iar analizele ADN au confirmat ulterior acest lucru.
Cromozomul 17 conține gene similare cu cele care includ proteine cu rol în sistemul reproducător de la oameni, inclusiv proteine descoperite în celulele sexuale.
Iar de aici, autorii studiului au început să extrapoleze.
O serie de analize pe alte specii de cefalopode (caracatițe sau calamari) a confirmat existența cromozomilor în cauză.
Acest lucru nu s-a întâmplat însă în cazul nautilușilor.
Plecând de la această descoperire, oamenii de știință au putut deduce că nou identificații cromozomi sexuali își au originea după separarea evolutivă a speciilor amintite.
Mai exact, acum circa 380 de milioane de ani.
Înaintea acestor studii, se estima că cei mai vechi cromozomi sexuali au apărut acum circa 180 de milioane de ani, la sturioni.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!Sursa foto: profimediaimages.
ro
