Moscova a respins miercuri mandatele de arestare emise cu o zi în urmă de Curtea Penală Internațională (CPI) pe numele a doi dintre comandanții săi, generalul Serghei Ivanovici Kobylash și amiralul Viktor Nikolaevici Sokolov, amintind că Rusia nu recunoaște instanța internațională, potrivit Reuters.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat în timpul conferinței sale zilnice de presă că Rusia nu face parte din Statutul de la Roma, tratatul de înființare a CPI, și că, prin urmare, Moscova nu recunoaște mandatele de arestare emise pe numele celor doi ofițeri de rang înalt.
„Nu suntem parte a statutului, nu recunoaștem asta”, a răspuns Peskov după ce a fost întrebat despre acest subiect de către jurnaliștii acreditați la Kremlin.
„Aceasta nu este prima decizie de acest fel.
Știm de asemenea că există diferite procese închise care au loc acolo, care sunt ținute secrete, și tratăm astfel de decizii ca atare”, a adăugat el.
Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe Maria Zaharova a declarat la rândul ei miercuri că mandatele de arestare emise de CPI pe numele celor doi comandanți ai săi suspectați de comiterea de crime de război în Ucraina nu au nicio importanță pentru Rusia și că ele reprezintă o „provocare”.
CPI a anunțat marți că a emis mandate de arestare împotriva lui Kobylash și Sokolov pentru că ar fi comis crime de război în cadrul invaziei ruse în Ucraina.
Kobylash este șeful aviației de rază lungă a Rusiei, iar Sokolov a fost comandantul flotei rusești de pe Marea Neagră.
Mandatele de arestare au fost emise pentru „presupuse infracțiuni comise cel puțin din 10 octombrie 2022 până cel puțin la 9 martie 2023”, potrivit CPI.
„În acest interval de timp, a existat o presupusă campanie de lovituri împotriva a numeroase centrale și substații electrice, care au fost efectuate de forțele armate ruse în mai multe locații din Ucraina.
Camera preliminară II a constatat că există motive rezonabile de a crede că presupusele lovituri au fost îndreptate împotriva unor obiecte civile, iar pentru acele instalații care ar fi putut fi calificate drept obiective militare la momentul relevant, prejudiciile și daunele civile accidentale preconizate ar fi fost în mod clar excesive față de avantajul militar anticipat”, spun judecătorii Curții de la Haga.
În esență, CPI îi cercetează pe cei doi pentru atacurile împotriva țintelor civile din Ucraina în condițiile în care Kobylash ar fi responsabil de atacurile cu bombardiere cu rază lungă și Sokolov de cele cu rachete Kalibr lansate de flota rusă din Marea Neagră.
La jumătatea lunii trecute bloggeri militari din Rusia și un fost consilier de la Kremlin au anunțat că președintele Vladimir Putin l-a înlocuit pe Sokolov din funcția de comandant al Flotei Mării Negre după seria e regrese umilitoare suferite de aceasta.
Însă informația nu a fost confirmată oficial până acum de către ministerul rus al apărării sau Kremlin.
În martie anul trecut CPI un mandat de arestare împotriva președintelui rus Vladimir Putin, acuzându-l de crima de război de deportare ilegală a cel puțin 100 de copii din Ucraina.
Separat, instanța a emis mandate pentru Maria Lvova-Belova, comisarul rus pentru drepturile copilului, împotriva căreia a formulat aceleași acuzații.
Moscova a reacționat atunci prin purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, care a spus sec că „deciziile Curții Penale Internaționale nu au nicio semnificație pentru țara noastră, inclusiv din punct de vedere juridic”.
„Rusia nu este parte la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale și nu are nicio obligație în temeiul acestuia”, a subliniat ea și la momentul respectiv.
Ucraina a spus că este o decizie istorică, dar care e „doar începutul”.
Înalți oficiali ucraineni au lăudat decizia CPI, procurorul general al țării, Andrii Kostin, salutând-o drept o decizie „istorică pentru Ucraina și întregul sistem de drept internațional”.
Urmărește ultimele evoluții din a 742-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.
RO.
