Cancelarul austriac Karl Nehammer și delegații partidului său, ÖVP, care participă miercuri și joi la Congresul Partidului Popular European de la București, se vor opune manifestului electoral al PPE, care ar urma să includă și un paragraf în care va fi cerută aderarea deplină a României și Bulgariei la spațiul Schengen, „cât mai rapid”, scrie Kurier.
Energia nucleară și extinderea Schengen sunt „liniile roșii” pentru Partidul Popular Austriac (ÖVP), notează publicația austriacă.
Președinții Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Parlamentului European, Roberta Metsola, zece șefi de state și de guverne din Uniunea Europeană, între care și cancelarul austriac Karl Nehammer, alături de aproximativ 1.
000 de delegați, iau parte timp de două zile, începând de astăzi, la București, la Congresul Partidului Popular European (PPE).
La congres va fi oficializată candidatura Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat la conducerea Comisiei Europene.
La congres urmează să fie adoptat și manifestul electoral al PPE, în care, printre altele va fi cerută și aderarea deplină a României și Bulgariei la spațiul Schengen, „cât mai rapid”.
Potrivit secretarului general al ÖVP Christian Stocker, delegații la congresul de la București nu vor fi de acord cu manifestul PPE, existând câteva linii roșii, precum energia nucleară sau extinderea Schengen.
O altă linie roșie pentru partidul cancelarului austriac este renunțarea la motoarele auto cu combustie, planificată de UE.
„Aceasta este una dintre pozițiile esențiale pentru noi în politica europeană și lipsește din manifestul PPE.
Suntem în favoarea deschiderii către tehnologie și împotriva interdicțiilor”, a spus Stocker.
De asemenea, ÖVP continuă să se opună aderării depline a României și Bulgariei la spațiul Schengen.
Congresul de la Bucureşti, cel mai mare eveniment politic al PPE înaintea alegerilor europarlamentare din 9 iunie, este organizat de PNL, în 6 și 7 martie, la Romexpo.
Sesiunea plenară a congresului va începe de la ora 14.
00.
Ce decizii vor fi luate la Congresul PPE de la București, conform europarlamentarului Siegfried Mureșan:În manifestul electoral al PPE, care va fi votat miercuri de plenul Congresului PPE şi care va fi baza programului politic al PPE pentru următorii 5 ani, este inclus un paragraf care solicită „admiterea deplină la Schengen pentru Bulgaria şi România cât mai curând posibil”, conform reprezentanților PNL.
Consiliul UE a anunțat la finalul lunii decembrie că România și Bulgaria vor intra în Schengen cu frontierele aeriene și navale la 31 martie 2024.
Autoritățile de la București au încercat în negocierile din decembrie 2023 introducerea unei date concrete pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre, însă nu au obținut decât o promisiune de negociere.
În declarația de la finalul anului, semnată de cele trei țări, anexă la comunicarea Consiliului UE, se menționează „angajamentul de a discuta în 2024 o dată pentru o posibilă ridicare a controalelor la frontierele terestre”.
Acest lucru însă este condiționat de 5 măsuri care să ducă „la o îmbunătățire semnificativă a situației migratorii în Austria”, măsuri suplimentare care nu s-au aplicat în cazul niciunei alte țări care a aderat la Schengen.
Totul depinde tot de Austria, deciziile luându-se în unanimitate.
De altfel, acest lucru este semnalat și în decizia Consiliului UE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii: „Consiliul depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne.
Decizia respectivă se adoptă de către Consiliu hotărând în unanimitate, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare a Republicii Bulgaria și a României din 2005”Care ar putea fi data probabilă a integrării terestre, și cea mai importantă, a României în Schengen? Așa cum stau lucrurile în acest moment, cel mai probabil, ar putea fi luată la finalul acestui an, iar integrarea efectivă ar putea fi în 2025.
Acest lucru se datorează contextului electoral european al acestui an și faptului că în Austria au loc alegeri interne în toamnă, fiind puțin probabil ca poziția Vienei să se schimbe până atunci.
Austria continuă să se opună aderării depline la Schengen, iar ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a insistat chiar în această săptămână că trebuie mai întâi să vadă cum va decurge intrarea României și Bulgariei în Schengen cu frontierele aeriene și maritime, din 31 martie, iar abia apoi se va gândi și la următorul pas, accesul cu granițele terestre: „Orice altceva este contraproductiv”.
Prezent, luni, la reuniunea miniştrilor de interne şi de justiţie din UE, Gerhard Karner a fost întrebat de jurnalişti dacă în viitorul apropiat se va schimba ceva în poziţia Austriei în ceea ce priveşte intrarea deplină în Schengen a României şi Bulgariei, inclusiv cu graniţele terestre, transmite News.
ro.
„Am avut un dialog foarte deschis şi intens la începutul anului şi am ajuns la un compromis care va intra în vigoare la sfârşitul acestei luni, mai exact la sfârşitul lunii martie, aşa-numitul Schengen maritim şi Schengen aerian”, a spus Gerhard Kerner, referindu-se la acordul la care s-a ajuns pentru ca România şi Bulgaria să intre în Schengen cu graniţele aeriene şi maritime începând de la sfârşitul lunii martie.
În acelaşi timp, ministrul austriac de interne a sugerat că Viena nu se grăbeşte cu luarea unei decizii în ceea ce priveşte graniţele terestre, preferând să vadă cum funcţionează acest Schengen parţial şi apoi „să se mai gândească”.
„Cred că este foarte important să punem în primul rând în aplicare acest compromis, să facem acest pas şi să ne gândim la următorul pas după aceea”, le-a spus Karner jurnaliştilior de la Bruxelles care ridicaseră problema nemulţumirilor pe care le au companiile austriece pentru că „blocada” de la graniţele cu Bulgaria şi România le îngreunează afacerile.
„Orice altceva este contraproductiv”, a replicat Gerhard Karner.
„Cred că este greşit să speculăm cu privire la efectuarea următorului pas înainte de a fi făcut primul pas”, a punctat ministrul austriac de interne.
„Ar trebui să ne uităm cum funcţionează (compromisul – n.
r.
) şi apoi sunt posibili următorii paşi.
A face al doilea sau chiar al treilea pas înainte de primul este complet greşit şi contraproductiv şi, uneori, duce la faptul că oamenii nu sunt mulţumiţi de modul în care funcţionează mecanismul”, a insistat Karner.
