„Un nou mandat al lui Trump va avea mai multă continuitate decât diferențe cu politica externă a lui Biden, dar imprevizibilitatea este o problemă.
Putin nu se va limita la invadarea Ucrainei.
Și America va trebui să rămână întotdeauna în Orientul Mijlociu”, afirmă într-un interviu acordat Corriere Della Sera generalul american David Petraeus, care a condus intervențiile în Irak și în Afganistan, apoi a fost director al CIA.
Reporter: Ce riscă Ucraina și Europa?David Petraeus: Vladimir Putin nu se va opri în Ucraina.
Moldova, Lituania ar putea fi următoarele.
Ambițiile sale se extind cu mult dincolo de Ucraina.
Vă reamintesc că, atunci când Putin a fost întrebat care a fost cel mai grav eveniment al secolului al XX-lea, un secol care a avut două războaie mondiale, Marea Criză Mondială și multe alte nenorociri, a spus că cel mai rău lucru a fost dizolvarea Uniunii Sovietice.
El încearcă să reasambleze piesele URSS sau ale Marelui Imperiu Rus, cu cele mai disparate mijloace.
Nu trebuie să ne amăgim că se va opri.
De aceea, trebuie să sprijinim cu toții Ucraina, pentru că siguranța NATO începe la granița ruso-ucraineană, nu la granițele țărilor NATO.
Există mulți factori care vor determina cursul războiului, printre care rezultatele următoarelor alegeri prezidențiale din Statele Unite.
Reporter: Ce impact va avea votul american din noiembrie asupra restului lumii?David Petraeus: Este clar că alegerile vor avea consecințe.
Eu sunt apolitic în Statele Unite.
Nici măcar nu mă înscriu pentru a vota, cu atât mai puțin pentru a susține candidații unuia dintre cele două partide, dar le dau sfaturi ambelor.
Dacă actualul președinte ar fi reales, s-ar crea un anumit grad de continuitate.
Nu am fost de acord cu unele dintre alegerile lui.
Nu am fost de acord cu retragerea din Afganistan, cerută de președintele Biden.
Mă temeam că rezultatul nu va fi doar sfâșietor și tragic, ci și dezastruos.
Din păcate, așa a fost.
Unele decizii ar fi trebuit să fie mai rapide, atunci când era vorba de furnizarea de resurse Ucrainei; incapacitatea de a face acest lucru cu viteza necesară i-a costat pe ucraineni.
Acum este esențial ca asistența să continue și actuala Administrație o susține ferm.
În general, actuala Administrație a făcut o muncă credibilă în elaborarea unei abordări globale și integrate față de China, pentru a garanta că descurajarea este solidă în regiunea Indo-Pacifică; precum și în general în răspunsul față de Iran.
Reporter: Și dacă, în schimb, Donald Trump s-ar întoarce la Casa Albă?David Petraeus: Ar fi un anumit grad de imprevizibilitate.
Am văzut declarațiile sale.
Dar să ne amintim și că abordarea față de China a fost foarte asemănătoare, dimpotrivă, în realitate a existat mai multă continuitate între cele două administrații decât schimbări.
Bănuiesc că acest lucru va continua să fie așa, în mare măsură.
Diferențele ar putea viza relația cu NATO, poate cu Rusia.
Provocarea cu Trump, încă o dată, este în gradul de imprevizibilitate.
După cum s-a văzut, de exemplu, când în timpul președinției sale forțele noastre au fost retrase din Siria cu un preaviz de 24 de ore și, apoi, repuse pe câmpul de luptă câteva zile mai târziu.
Reporter: Biden este în mare dificultate în Orientul Mijlociu.
A greșit când s-a lăsat atras de o criză în acea parte a lumii? El împărtășise doctrina Obama, care dicta un „pivot to Asia”, o conversie pentru a se concentra asupra Chinei.
America, acum independentă din punct de vedere energetic, mai are interese vitale în Orientul Mijlociu?David Petraeus: Există un număr mare de interese în zonă.
Unul este libertatea de navigație, mai ales că determină furnizarea de gaze și petrol către economia globală.
În plus, avem alianțe importante cu diverse țări din regiune și, de asemenea, inamici importanți.
Regula numărul unu în Orientul Mijlociu este să știi clar cine sunt prietenii și inamicii tăi.
Iranul se încadrează în mod clar în categoria inamicilor, este în spatele antrenamentului, echipamentului, finanțării și adesea conducerii unor grupuri precum Hezbollah în sudul Libanului, milițiile șiite în Irak, Houthi în Yemen și, desigur, Hamas în Gaza.
Fiecare dintre acestea este o problemă.
Acest lucru clarifică de ce Statele Unite trebuie să rămână focalizate pe Orientul Mijlociu.
„Pivot to Asia” a fost o definiție nefericită, deoarece implică o distragere a atenției de la Orientul Mijlociu.
Cuvântul mai bun ar fi reechilibrare.
Ne putem concentra mai bine pe cel mai important scenariu din lume, unde are loc cea mai importantă confruntare din lume: între China, pe de o parte, Statele Unite și aliații noștri, pe de altă parte.
Dar trebuie să fim mereu cu ochii deschiși pe situația din Orientul Mijlociu.
interviu Corriere della Sera (preluare Rador Radio România)
