Două tipuri de puteri politice s-au constituit în decursul istoriei: puterea democratică și puterea dictatorială.
În jurul lor, o putere nedorită de cei mai mulți conducători, dar esențială în societate luptă pe toate fronturile pentru adevăr: jurnalismul.
În prezent, mai mulți oameni trăiesc sub dictaturi decât în democrații.
În țările în care puterea politică îngrădește libertatea de exprimare, face dificil accesul la adevăr și promovează știrile false, rolul jurnaliștilor onești, care își fac meseria indiferent de riscuri, este cu atât mai mare.
Maria Ressa a început o luptă – bazată pe fapte – împotriva corupției, în urmă cu câteva decenii, în Filipine, iar asta i-a adus o condamnare la peste 100 de ani de închisoare.
În mai puţin de doi ani, guvernul din Filipine a emis împotriva Mariei Ressa zece mandate de arestare.
Nu pentru că a comis vreo infracţiune, ci pentru că nu a vrut să tacă, încăpățânându-se să spună adevărul.
În cartea sa autobiografică „Cum să înfrunți un dictator: Lupta pentru viitorul nostru“, Maria Ressa vorbește despre importanța jurnalismului în fața dezinformării, despre amenințările la adresa democrațiilor, precum și despre acuzaţiile la adresa ei, născocite de autoritățile filipineze, din cauza cărora a riscat să ajungă în spatele gratiilor pentru tot restul vieţii.
Maria Ressa este jurnalistă de mai bine de 36 de ani.
S-a născut în Filipine, a fost crescută şi educată în New Jersey şi s-a întors în ţara natală după facultate, la sfârşitul anilor 1980.
După o perioadă petrecută la CNN, a pus bazele unui site de știri, care avea să deranjeze autoritățile filipineze.
Maria Ressa a cofondat Rappler, în 2012, un site de știri menit să lupte pentru o bună guvernare şi pentru democraţii mai puternice, care s-a bucurat de succes încă de la început.
Înainte să împlinească cinci ani, publicația a intrat în atenția autorităților filipineze și au început atacurile din partea guvernului.
Doar pentru că jurnaliștii din echipă au continuat să-și facă meseria, să spună adevărul şi să tragă puterea la răspundere, Rappler a trecut de la a fi un site lăudat la a fi atacat de guvern.
Autorităţile, sub regimul președintelui Rodrigo Duterte, i-au revocat Mariei Ressa licenţa de presă şi i-au intentat procese civile.
Din cauza acuzațiilor cu care se confruntă, jurnalista filipineză ar putea fi trimisă după gratii pentru tot restul vieţii.
Motivul pentru care președintele Rodrigo Duterte a luat-o în vizor pe Maria Ressa a fost că aceasta a dezvăluit acte de corupție și de manipulare comise de guvern, dar și de companiile de tehnologie.
„Am început, din 2016, să arătăm cum se manifesta impunitatea de pe două fronturi: în războiul împotriva drogurilor dus de preşedintele Rodrigo Duterte şi pe Facebook-ul lui Mark Zuckerberg“, precizează Maria Ressa în cartea „Cum să înfrunți un dictator: Lupta pentru viitorul nostru“.
Propaganda pe rețele sociale a atins cote alarmante, iar singura apărare pe care un jurnalist o are este să scoată adevărul la lumină, să expună minciuna.
Încercările de manipulare a opiniei publice prin intermediul rețelelor sociale sunt omniprezente la nivel internațional.
Fie că vor să amplifice sau să suprime anumite informații în timpul alegerilor, crizelor și conflictelor armate, atât guvernele, cât și grupările extremiste folosesc toate mijloacele online pentru a-și atinge obiectivul.
Rusia a invadat Ucraina, folosindu-se de metanaraţiuni pe care le-a plantat online începând din 2014.
Tactica a fost să suprime informaţia şi să o înlocuiască sistematic cu minciuni.
Maria Ressa spune în cartea sa autobiografică, disponibilă pentru precomandă pe site-ul editurii ZYX Books, că a urmărit şi a documentat în ultimul deceniu puterea supranaturală a tehnologiei „de a ne infecta pe fiecare cu virusul minciunilor, al vrajbei unuia împotriva celuilalt, declanşându-ne – chiar inventându-ne – fricile, furia, ura şi accelerând ascensiunea liderilor autoritari şi a dictatorilor din întreaga lume“.
Maria Ressa a fost unul dintre cei doi jurnalişti distinşi cu Premiul Nobel pentru Pace în anul 2021 pentru munca ei de apărare a libertății de exprimare și a democrației.
Costul pentru munca ei este uriaș: primește frecvent amenințări online și are o condamnare la peste 100 de ani de închisoare.
Jurnaliștii onești, care nu dau înapoi în fața adevărului, indiferent pe cine va leza povestea spusă de ei, plătesc, uneori, costul suprem.
Datele din ultimii ani arată că, în întreaga lume, sunt numeroși jurnalişti întemniţaţi sau ucişi.
120 de jurnaliști, dintre care 11 femei, au fost uciși în 2023, potrivit Federației Internaționale a Jurnaliștilor (FIJ), și aproape 800 de jurnaliști au fost încarcerați, la un moment dat, anul trecut.
Aproape jumătate dintre ei sunt deținuți în 4 țări – China, Myanmar, Belarus și Vietnam, informează organizația Reporteri fără frontiere.
Cifrele UNESCO arată că 2023 a fost un an cu multe pierderi în rândul jurnaliștilor care lucrează în zonele de conflict, numărul persoanelor ucise fiind aproape dublu față de ultimii trei ani.
De asemenea, UNESCO a analizat și diferite forme de amenințări la adresa jurnaliștilor și a raportat o creștere îngrijorătoare la nivel mondial a violenței împotriva jurnaliștilor în perioadele electorale, cu 759 de atacuri documentate în 70 de țări, între ianuarie 2019 și iunie 2022, inclusiv 5 asasinate.
Anul acesta, 2,6 miliarde de oameni vor merge la urne în peste 60 de țări, inclusiv în România.
În România, jurnalista Emilia Șercan este una dintre cei care au devenit ținta atacurilor politice.
A ales să investigheze și să dezvăluie adevărul despre tezele de doctorat plagiate ale unor politicieni români, printre care a vicepremierului Gabriel Oprea și a fostului prim-ministru Nicolae Ciucă.
De atunci, Emilia Șercan a fost supusă unui linșaj politic și a primit amenințări cu moartea pentru că a ales să fie de partea adevărului.
„Dincolo de dimensiunea ei autobiografică, cartea ,,Cum să înfrunți un dictator” reprezintă un manifest despre importanța jurnalismului de interes public în fața dezinformării, a știrilor false și a propagandei răspândite și amplificate, foarte profitabil, de rețelele de socializare.
Cartea Mariei Ressa este, în același timp, o reverență în fața jurnaliștilor de pretutindeni, nevoiți să facă sacrificii pentru a apăra, neclintiți, valorile profesiei, dar și misiunea lor publică de a-i trage la răspundere pe cei aflați la putere.
” – Emilia ȘercanJurnalista filipineză, câștigătoare a Premiului Nobel pentru Pace, spune că fără fapte nu putem avea acces la adevăr, fără adevăr nu putem construi încredere și fără acestea trei nu putem avea o realitate comună, iar democraţia, aşa cum o ştim, va dispărea.
„Democraţia e fragilă.
Trebuie să lupţi pentru fiecare bucăţică, pentru fiecare lege, fiecare măsură de protecţie, fiecare instituţie, fiecare ştire.
Trebuie să ştii cât de periculoasă e până şi cea mai măruntă dintre incizii.
Acesta e motivul pentru care vă spun tuturor: trebuie să ne apărăm poziţiile“, mai scrie Maria Ressa în cartea „Cum să înfrunți un dictator: Lupta pentru viitorul nostru“.
Joi, 14 martie, ora 18.
00, ZYX Books lansează cartea „Cum să înfrunți un dictator: Lupta pentru viitorul nostru” de Maria Ressa, la Librăria Humanitas Cișmigiu.
La eveniment vor vorbi jurnaliștii Mona Dîrțu, Emilia Șercan, Cătălin Tolontan, Cătălin Striblea și antreprenorul tech Dragoș Stanca.
Discuția va începe de la cazul Maria Ressa și va explora cum se traduc temele mari ale cărții în spațiul românesc, în special într-un an electoral.
