Başcana Găgăuziei s-a plâns lui Putin că Republica Moldova „provoacă instabilitate și destabilizare” în regiunea autonomă pro-rusă

Spread the love

Başcana Găgăuziei, Evghenia Guţul, a denunțat, într-o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin, „acțiunile ilegale” ale Republicii Moldova care ar provocă „instabilitate și destabilizare în Găgăuzia și în toată țara”.

Başcana Găgăuziei a scris pe Telegram că, În marja Festivalului Mondial al Tineretului de la Soci, a discutat cu președintele Federației Ruse Vladimir Putin despre „probleme regionale și geopolitice complexe, al căror epicentru este Găgăuzia noastră”.

Presa rusă a informat laconic despre întrevederea dintre Putin şi Guţul.

„Putin a discutat succint cu conducătoarea Găgăuziei în marja Festivalului internaţional al tineretului”, a notat agenţia TASS.

La rândul său, site-ul Kremlinului menţionează laconic întâlnirea, alături de o fotografie: „Întâlnire cu şefa Găgăuziei, Eugenia Guţul.

Vladimir Putin s-a întâlnit cu şefa Găgăuziei, Evghenia Guţul, în marja Festivalului Mondial al Tineretului”.

Evghenia Guţul devine însă primul oficial din Republica Moldova care s-a întâlnit cu Vladimir Putin după 24 februarie 2022, atunci când liderul rus a ordonat invadarea Ucrainei, în condiţiile în care conducerea de la Chişinău a condamnat agresiunea militară rusă şi sprijină ţara vecină prin găzduirea refugiaţilor şi livarea de asistenţă umanitară, relatează News.

ro.

Evghenia Guţul, care este susţinută de oligarhul fugar Ilan Şor, a fost învestită oficial în funcţie în data de 19 iulie, în cadrul unei ceremonii somptuoase la care au participat inclusiv vedete din Turcia.

Alături de noul başcan nu au fost însă, nici fosta guvernatoare a Găgăuziei, Irina Vlah, nici conducerea de vârf a Republicii Moldova.

Aceasta a câștigat alegerile din Găgăuzia pe 14 mai 2023 cu susținerea Partidului ȘOR, declarat neconstituțional, și condus de oligarhul fugar Ilan Șor, care din 2019 se află în Israel.

Găgăuzia, regiune autonomă din sudul Republicii Moldova, are propria adunare locală şi propriul guvern autonom şi are o populaţie de origine turcă, care a aderat însă la creştinismul ortodox.

Din cei 140.

000 de locuitori ai regiunii, puţini cunosc limba română, în schimb sunt rusofoni.

Autorităţile de la Comrat au avut o relaţie tensionată cu autorităţile moldoveneşti în cele trei decenii de independenţă, tensiuni care s-au accentuat mai ales de la venirea unei conduceri proeuropene la Chişinău şi de la invazia rusă în Ucraina.

Atât Găgăuzia, cât şi Transnistria spun că sunt afectate de noul Cod Vamal intrat în vigoare de la 1 ianuarie, prin care sunt obligate de a plăti taxele vamale către bugetul central, şi nu în bugetele locale, cum se întâmpla până acum.

Citește și:

Lasă un răspuns