Organizațiile de mediu Greenpeace și Bankwatch acuză companiile OMV Petrom și Romgaz că minimizează impactul de mediu al proiectului de gaze Neptun Deep, care va deveni cel mai mare poluator din România.
Greenpeace România și Bankwatch România au publicat miercuri un studiu elaborat de ERCST (European Roundtable on Climate Change and Sustainable Transition) care analizează impactul climatic al proiectului de extragere a gazelor din Marea Neagră din perimetrul Neptun Deep.
Rezultatele studiului arată că, pe întreaga durată de viață, proiectul Neptun Deep va fi responsabil de 209 milioane tone CO2 echivalent, în medie 10,4 milioane de tone CO2 pe an.
Această cantitate de emisii va transforma Neptun Deep în cel mai mare poluator din România.
„În analiza impactului de mediu, consultanții OMV Petrom pleacă de la asumpția că gazul extras va produce 65.
000 MWh/zi în locul cărbunelui, deci va înlocui și implicit reduce aceste emisii.
În realitate, electricitatea produsă din cărbune este de trei ori mai puțină și este în continuă scădere, având în vedere că România și-a asumat închiderea treptată până în 2032.
Cifrele sunt manipulate pentru a face proiectul să pară pozitiv, când în realitate un proiect de combustibili fosili nu poate avea emisii negative”, a declarat Raluca Petcu, coordonatoarea campaniei gaze fosile din cadrul Bankwatch România.
„Există multe incertitudini legate de acest proiect, astfel încât să putem avea o imagine completă asupra amprentei de mediu.
În primul rând, nu știm ce rezerve sunt, iar declarațiile sunt contradictorii”, spune Marian Mândru, coordonator de campanii Greenpeace România.
El amintește că minimul estimat este de 62 miliarde de metri cubi, în comunicatul oficial se vorbește de rezerve de 100 de miliarde de metri cubi, maximul estimat este 108 miliarde de metri cubi, conform evaluării de mediu a OMV Petrom este vorba de 138,7 miliarde, iar ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat că acolo ar putea fi rezerve de 200 de miliarde de metri cubi.
„Deci avem amprente pentru toate gusturile”, concluzionează reprezentantul Greenpeace.
Ne lovim de aceleași contradicții și când vine vorba de destinația acestor gaze.
„Fiecare are altă variantă.
Premierul Marcel Ciolacu spune că vor fi în folosul concret al românilor, în ferme, fabrici, școli, spitale.
Fostul premier, Nicolae Ciucă, spunea că sunt pentru petrochimie și industrie chimică.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, arăta că vor fi folosite în industra farma și de îngrășăminte și pentru producerea de curent electric și, ca ultimă variantă, exportate.
Directorul Transgaz, Ion Sterian, spunea că se vor folosi în sectorul rezidențial și în cel energetic, dar că nu vor fi suficiente și că va trebui să importăm și mai multe gaze”.
În ceea ce privește impactul asupra biodiversității din Marea Neagră, activiștii de mediu spun că nu există încă date publice pe care să le poată analiza.
„Din ce ni s-a comunicat, Institutul Grigore Antipa a realizat acest studiu, am cerut datele, dar încă nu ne-au fost puse la dispoziție și nici nu le-am găsit în spațiul public”, a susținut, la rândul lui, Vlad Cătuna, reprezentant Greenpeace.
În plus, nu există nicio strategie privind impactul pe care le-ar putea avea asupra acestui proiect minele marine care plutesc în Marea Neagră și care sunt un pericol real, a adăugat el.
„Sunt foarte multe probleme care nu sunt analizate în profunzime și toate acestea ridică mari semne de întrebare asupra capacității statului român de a gestiona un astfel de proiect”, a mai spus el.
În acest moment, proiectul este în stadiul de obținere a acordului de mediu, pe care ONG-urile se pregătesc să îl atace în instanță.
Aceasta după ce, în februarie, Greenpeace a atacat în instanță PUZ-ul emis pentru acest proiect.
„Avizul pentru infrastructura proiectului de la malul Mării Negre a fost eliberat fără efectuarea unor studii cruciale pentru aprecierea corectă a riscurilor implicate.
APM Constanța a acordat avizul de mediu fără studiu de evaluare adecvată a impactului asupra mediului, fără studiile privind impactul asupra sănătății populației, corpurilor de apă, schimbărilor climatice și fără evaluarea impactului transfrontalier, astfel cum sunt solicitate prin reglementări naționale, unionale și internaționale”, spun activiștii.
HotNews.
ro a solicitat OMV Petrom un punct de vedere legat de afirmațiile organizațiilor de mediu, pe care îl vom publica de îndată ce îl vom primi.
Potrivit unui comunicat al OMV Petrom din decembrie 2023, emisiile din proiectul Neptun Deep sunt la un nivel minim, semnificativ sub normele industriei.
Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră are o suprafață de 7.
500 km pătrați și se află la o distanță de circa 160 km față de țărm, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 și 1.
000 de metri.
Drepturile de explorare, exploatare și producție sunt deținute de OMV Petrom și Romgaz, fiecare cu o participație de 50%.
OMV Petrom este operator în cadrul proiectului.
Sursa foto: Dreamstine
