Ţările UE au interceptat o cantitate record de cocaină de 303 tone de cocaină în 2021, iar 75% din această cantitate a fost confiscată în doar trei ţări: Belgia, Olanda şi Spania, arată Raportul pentru 2023 al Comitetului Internaţional pentru Controlul Narcoticelor (INCB), citat de EFE și Agerpres.
Potrivit raportului publicat marți la Viena, ţările în care au avut loc cele mai mari capturi de droguri au fost Belgia (96 de tone), Olanda (72 de tone) şi Spania (49 de tone), se menţionează în raportul INCB, organ independent şi cvasi-judiciar înfiinţat în 1968 şi format din 13 experţi cu renume internaţional (trei nominalizaţi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi 10 de guvernele statelor membre ONU), ce are drept scop aplicarea prevederilor Convenţiilor ONU în domeniul controlului drogurilor.
INCB evidenţiază în special situaţia din portul belgian Anvers, al doilea ca mărime din Europa, unde cantitatea de cocaină interceptată a crescut de la 91 de tone în 2021 la 110 tone în 2022.
Potrivit raportului, există o tendinţă în creştere de a folosi porturi mai mici din Europa pentru a aduce cocaina pe piaţa europeană.
În Marea Britanie, capturile de cocaină făcute de poliţie şi autorităţile de frontieră au crescut cu 68% într-un an, stabilind un record de peste 18.
700 de kilograme între martie 2021 şi martie 2022.
Această creştere a capturilor reflectă o expansiune globală fără precedent a pieţei cocainei, potrivit INCB.
Pe lângă culturile-record de frunze de coca şi cifrele fără precedent ale producţiei de cocaină în America de Sud, raportul notează că implicarea începând din 2012 a unor grupuri criminale din Balcani, care obţin cocaină direct de pe continentul american, a intensificat concurenţa în traficul de droguri către Europa.
Acest lucru a dus la o mai mare eficienţă în lanţul de aprovizionare, „o creştere a purităţii drogului şi o scădere a preţurilor”, ceea ce, drept rezultat, a dus la o creştere a consumului.
Încă din martie 2023, ONU a avertizat într-un raport că producţia de cocaină a ajuns la maxime istorice după o scurtă pauză din cauza pandemiei de COVID-19, cu o cerere enormă şi tot mai multe grupări infracționale implicate.
Raportul mondial al ONU privind drogurile publicat în iunie 2023 indică faptul că în 2021 au fost produse peste 2.
300 de tone de clorhidrat de cocaină, mai mult de dublu faţă de cantitatea înregistrată în urmă cu şapte ani.
Această producţie este de cea mai mare puritate, astfel încât cantitatea care ajunge pe piaţă este mult mai mare, întrucât traficanţii de droguri amestecă drogul cu alte substanţe pentru a-şi spori câştigurile.
Creşterea producţiei se datorează atât extinderii culturii de coca, cât şi îmbunătăţirii procesului de prelucrare şi de transformare în cocaină.
Potrivit datelor ONU, culturile de coca au crescut cu 35% între 2020 şi 2021, o cifră record şi cea mai mare creştere interanuală din 2016.
Creşterea puternică a ofertei este însoţită de o creştere constantă a cererii de cocaină.
Deşi pieţele tradiţionale pentru acest drog, America de Nord şi Europa, rămân cele mai importante, producţia enormă poate permite extinderea către Africa şi Asia.
Producţia de droguri generează, de asemenea, un întreg sistem economic ilegal care degradează mediul înconjurător, precum exploatarea forestieră şi comerţul ilegal cu floră şi faună, şi promovează corupţia şi violenţa, potrivit raportului.
„În regiunile amazoniene din Brazilia, Columbia şi Peru, care reprezintă împreună 79% din bazinul Amazonului, organizaţiile de trafic de droguri continuă să-şi extindă operaţiunile, care au ajuns să includă mineritul ilegal, tăierea ilegală de copaci şi traficul cu fauna şi flora sălbatice”, se arată în raport.
În plus, utilizarea unor substanţe chimice foarte puternice şi poluante în aceste activităţi ilegale produce efecte devastatoare, cum ar fi defrişările, în regiunile foarte vulnerabile din punct de vedere ecologic.
La producerea cocainei se folosesc acid sulfuric şi kerosen, în timp ce la fabricarea metamfetaminelor este necesar amoniac anhidru, substanţe foarte puternice ale căror deşeuri sunt de obicei eliberate în mediu şi, pe lângă defrişări, poluează râurile, solul şi otrăvesc animalele.
