Între Brașov și Sighișoara încep unele dintre cele mai dificile lucrări feroviare făcute la noi în ultimii 30 de ani.
Au pornit operațiunile de forare la tunelurile feroviare dintre Apața și Cața, iar cel mai lung va avea 7 km.
La un eveniment organizat de compania Aktor s-a ținut și o slujbă bisericească și au fost rostite cuvinte pompoase.
Contractul a fost semnat acum patru ani, iar lucrările au avansat greu de atunci.
Între Brașov și Sighișoara trenurile circulă cu viteze medii cuprinse între 31 și 42 km/h, iar vitezele mari vor reveni peste câțiva ani pe acest tronson, după ce vor fi terminate lucrările de pe toate secțiunile.
Prima „cârtiță” (utilaj de foraj tuneluri TBM) adusă de compania Aktor poartă numele Eleni.
Aceste mașinării au în total 225 de utilaje de tăiere ce vor fi înlocuite pe parcurs, după ce se uzează.
Primul tunel ar trebui terminat în octombrie 2025 și la scurt timp ar trebui să fie gata și al doilea.
În vară ar trebui să înceapă lucrările și la tunelele 3 și 4 (Homorod), a spus Ionuț Săvoiu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor.
Tunelul Ormeniș va fi alcătuit din două galerii de cale simplă, cu lungimea de circa 6,8 km fiecare.
Tunelul Homorod va fi alcătuit din două galerii de cale simplă, cu lungimea de circa 5 km fiecare.
Marți, 5 martie, primul TBM a fost pornit în scop demonstrativ și a executat foraje în cadrul unei ceremonii la care au participat înalte oficialități centrale și locale, pe șantierul din zona Racoș-Ormeniș, județul Brașov.
Evenimentul a fost organizat de compania constructoare Aktor.
S-au spus cuvinte mari, pompoase care nu prea sunt auzite pe un șantier:„Tunelul este o artă.
O artă care se creează de către oameni cu idei, cu viziuni puternice, cu o dragoste nemărginită pentru ceea ce fac și cu pasiune.
Pasiunea este cuvântul care ne inspiră”, a spus Sotiris Koropoulis, manager de proiect Apața – Cața lot 2.
La eveniment a fost prezent și Adrian Veștea, ministrul dezvoltprii și fost președinte al CJ Brașov, județ în care vor fi săpate tunelurile.
El a făcut o mică gafă, vorbind despre „acest proiect de imobilitate” (s-a corectat apoi).
Este un moment important cel în care încep operațiunile de foraj, însă rămâne de văzut dacă ele vor fi terminate la timp, pentru că deja lucrările înaintează greu pe șantierele dintre Brașov și Sighișoara.
Viitoarea magistrală feroviară Brașov-Sighișoara începe să prindă contur odată cu demararea de către Aktor, membră a grupului Intrakat, a celor mai dificile lucrări de pe traseul acesteia: forajul tunelurilor pe tronsonul Apața – Cața, care va fi realizat cu ajutorul a patru TBM-uri (utilaje de forare a tunelurilor), spun cei de la Aktor.
Între Brașov și Sighișoara se fac lucrări complexe care vor mai dura ani buni, se va modifica și traseul și se construiesc tuneluri lungi.
Pe cei 128 km, cel mai lent tren face 4 ore și 12 minute, așadar cu o medie de 31 km/h.
Și trenurile care nu opresc fac peste trei ore, așadar cu o viteză medie de 42 km/h.
Când lucrările vor fi gata, viteza medie ar trebui să fie și de 100 km/h.
Sunt și întârzieri, fiindcă trenurile se așteaptă unul pe altul în câteva gări de pe parcurs: Augustin, Racoș, Rupea, Cața, Vânători sau Albești.
Traseul dintre Brașov și Sighișoara, neschimbat de 150 de ani, este sinuos și sunt multe curbe ce fac ca viteza să fie redusă.
În plus, fiindcă nu s-au alocat bani de investiții în ultimul deceniu, trenurile merg tot mai încet.
Reabilitarea va scurta traseul cu 17 km, de la 129 km, la 112 km, și va adăuga și cele mai lungi tunele feroviare de la noi.
Lucrările sunt cele mai complexe efectuate în domeniul feroviar românesc după Revoluție.
Spre exemplu, se construiesc două tuneluri noi cu lungimea de 5, respectiv 7 kilometri cu galerii duble, alte trei tuneluri cu galerii comune, dar și un viaduct de 1700 de metri.
Stadiul fizic al lucrărilor de reabilitare pe tronsoanele Brașov – Apața și Cața – Sighișoara este de 24,5%, iar pe tronsonul Apața – Cața este de 20,3%.
