România are un deficit cronic de medici neonatologi, specializare care înregistrează cel mai mare procent de posturi vacante raportat la posturile ocupate, respectiv 40%.
De asemenea, doar 60% dintre posturile de medici neonatologi sunt ocupate, una din nouă nașteri e prin cezariană, iar 7% din nașteri provin de la mame minore.
Cezarienele reprezintă 50% din totalul nașterilor, în timp ce rata prematurității este de 9%.
Procentul cezarienelor este cu aproximativ 16% mai ridicat în cazul secțiilor de nivel 3.
Totodată, rata mortalității infantile urcă din nou, la 5,7 la mia de copii născuți vii, față de 5,2 anul anterior, cu un vârf în județul Sălaj – 10,5 la mia de copii născuți vii – și un minim pentru municipiul București – 2,5 la mie, ceea ce consacră disparitățile uriașe care există în țară.
Este de remarcat că creșterea mortalității infantile vine pe fondul unei prăbușiri a natalității: astfel, avem un număr de 178.
233 de nou-născuți, față de 193.
191 – în 2021, respectiv 206.
826 – în 2020.
Potrivit datelor finale ale INS, în anul 2022, rata mortalității infantile conservă discrepanțele majore dintre județele țării.
Top județe cu rata mortalității infantile ridicată:1.
Sălaj – 10,5 la mie 2.
Mehedinți – 8,8 la mie3.
Brăila – 8,3 la mie4.
Hunedoara – 8,3 la mie5.
Mureș – 7,8 la mie6.
Suceava – 7,8 la mia de copii născuți vii.
Unde se înregistrează cea mai mică rată a mortalității infantile:1.
Municipiul București – 2,5 la mia de copii născuți vii2.
Ilfov – 3,3 la mie3.
Alba – 3,6 la mie4.
Ialomița – 3,9 la mie5.
Cluj – 4,5 la mie6.
Tulcea – 4,7 la mie.
Cu o rată a mortalității infantile care ne situează pe podiumul negativ al Uniunii Europene, disputând primul loc cu Bulgaria, România are un deficit cronic de medici neonatologi.
Totodată, vechimea medie exprimată în ani pentru echipamentele aferente specializării neonatologie este de 8 ani, în condițiile în care aparatura medicală de ultimă generație face o diferență crucială în ceea ce privește salvarea nou-născuților cu prematuritate extremă sau cu patologii medicale grave.
Programul de combatere a mortalității infantile al Salvați Copiii România este centrat pe două componente – dotarea cu aparatură medicală a unităților medicale și lucrul în comunitățile vulnerabile, printr-o paletă de servicii sociale integrate, care să asigure accesul gravidelor și mamelor atât la servicii de sănătate, cât și la programe de educație și sprijin socio-economic.
„Puțină lume știe că cel mai mare risc de deces din viața unui copil este în perioada neonatală; aproximativ 50% din toate decesele copiilor au loc în primele 28 de zile de viață, iar reducerea spectaculoasă a numărului de decese la vârsta 0-1 an în ultimii 30 de ani nu este proporțională pentru toate subcategoriile de vârstă: mortalitatea neonatală a scăzut mult mai puțin comparativ cu celelalte etape de vârstă.
Cu tot ceea ce s-a obținut înregistrăm încă indicatori de mortalitate infantilă dubli față de media UE, cauza principală (în mai mult de o treime din cazuri) fiind prematuritatea.
Suportul vital și îngrijirea unui prematur necesită luni de zile, experiență clinică și multă aparatură medicală performantă, care să substituie uterul matern și să permită supraviețuirea fără dizabilități.
Vorbim de o specialitate medicală relativ nouă și în evoluție, care se sprijină pe progresul continuu științific și tehnologic în domeniul medical.
Echipamentele medicale necesare în secțiile de terapie intensivă neonatală trebuie să fie foarte performante și upgradate periodic pentru a fi responsive la nevoile unor bebeluși de 24-25 săptămâni de gestație și 500 de grame”, explică Adriana Dan, Șef secție Neonatologie Spitalul Universitar de Urgență București.
Din anul 2010 și până în prezent, Organizația Salvați Copiii a dotat 122 de unități medicale (secții de neonatologie, terapie intensivă neonatală, secții de pediatrie și Obstetrică-Ginecologie) din toate județele țării, cu peste 1.
700 de echipamente vitale, investind peste 10 milioane de euro.
Doar în 2023, Salvați Copiii a dotat peste 55 de unități medicale cu echipamente performante, asigurând supraviețuirea și tratamentul adecvat pentru cel puțin 60.
000 de copii.
Potrivit datelor centralizate la nivelul Uniunii Europene pentru anul 2021, România se află pe locul 2 în UE la capitolul mortalitate infantilă, arată o statistică Eurostat.
Astfel, în 2021 Bulgaria a avut o rată a mortalităţii infantile de 5,6 la mia de copii născuţi vii, urmată de România, cu o rată de 5,2 la mie şi Slovacia, unde rata mortalităţii infantile a fost de 4,9 la mia de copii născuţi vii.
La polul opus, cea mai mică rată a mortalității infantile este înregistrată în Suedia, Finlanda şi Slovenia cu 1,8 la mia de copii născuţi vii.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
