China își schimbă programul în cursa spațială ● Marea Britanie a refuzat oferta UE de a se alătura cercetării fuziunii nucleare ● O mega erupție vulcanică nu poate reduce semnificativ temperatura globalăDin datele oferite până acum de Administrația Spațială Națională a Chinei (CNSA), China ar fi urmat să trimită un prim echipaj uman pe Lună în anul 2030, o dată care a fost privită inițial cu scepticism de către mass media și opinia publică internațională, în primul rând în ceea ce privește capacitatea Chinei de a dezvolta o rachetă suficient de puternică pentru o astfel de misiune.
Conform programului CNSA, două rachete Changzheng 10 (bazate pe actualul model Changzheng 5), ar urma să trasporte pe orbita Lunii un modul lunar, respectiv un echipaj uman format din, cel mai probabil, 3 taikonauți.
Misiunea ar urma să ducă pe suprafața selenară doi dintre cei trei taikonauți, în timp ce altul va rămâne în modulul de comandă, după modelul misiunii Apollo 19.
Această misiune ar trebui să fie doar un pas spre ceea ce China a anunțat că urmează să fie o bază lunară permanentă, una pe care intenționează să o construiască undeva după anul 2030, în colaborare cu Rusia și alte țări aliate.
Autoritățile de la Beijing au schimbat însă planul, iar aselenizarea cu echipaj uman ar urma să aibă loc înainte de anul 2030, a anunțat televiziunea de stat CCTV, citată de Reuters.
Nu au fost oferite mai multe date, însă Administrația Spațială Națională urmează să prezinte un plan detaliat al misiunii sale lunare cu echipaj uman, în decursul acestui an.
Guvernul Marii Britanii a răspuns negativ ofertei venite din partea oficialilor Uniunii Europene de a deveni mebru ITER (International Thermonuclear Experimental Reactor), cel mai mare program de cercetare a fuziunii nucleare, anunță New Scientist.
Autoritățile britanice au pretextat că preferă să se concentreze asupra propriilor eforturi în acest sens, publice sau private.
Reactorul termonuclear experimental internațional (ITER) se află în acest moment în faza construcției și urmează să fie finalizat în anul 2025.
Proiectul, în valoare de 20 de miliarde de euro, este finanțat de Uniunea Europeană, SUA, Rusia, China, Japonia, India și Coreea de Sud.
Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom) a trimis o invitație oficială Marii Britanii de a se alătura eforturilor de cercetare, însă guvernul britanic a decis să decline invitația, susținând că eforturile din sectorul privat propiu sunt mai eficiente, privind un raport costuri-rezultate.
Oficialii Euratom și cei din Consiliul Europei și-au exprimat regretul cu privire la decizia Marii Britanii de a nu se alătura programelor de cercetare a fuziunii nucleare, însă au anunțat că nu renunță la ideea cooptării acesteia într-un viitor apropiat, cel mai probabil din 2028.
În urmă cu circa 74.
000 de ani, super-vulcanul Toba din Indonezia ar fi erupt cu o forță de circa 1.
000 de ori mai mare decât a unora dintre cei mai puternici vulcani din istoria înregistrărilor oficiale.
Problema cercetătorilor a fost legată însă de ceea ce s-a petrecut după această super-erupție.
Cele mai răspândite ipoteze vorbeau despre o iarnă vulcanică, una care a redus temperaturile globale cu 2 până la 8 grade Celsius, și care ar fi dus în pragul extincției propria noastră specie.
(Conform unor estimări, din ce în ce mai contestate în prezent, întreaga populație umană ar fi fost redusă la aproximativ 1.
000 – 10.
000 de indivizi).
Un nou studiu, publicat în revista Journal of Climate de către o echipă de cercetători de la NASA și de la Universitatea Columbia din New York, susține că ipotezele legate de ierni vulcanice care vin ca efect al unor super-erupții sunt, mai degrabă, un mit.
În realitate, susțin autorii studiului, scăderea temperaturii nu ar depăși 1,5 grade Celsius.
Această concluzie a venit după ce aceștia au efectuat mai multe simulări computerizate în care au observat modul în care se comportă particulele de dioxid de sulf, rezultate în urma erupțiilor vulcanice, în stratosferă.
În principiu, acestea pot acționa în două moduri.
Fie reflectă radiațiile solare, fenomen asociat cu o scădere drastică a temperaturilor, fie produc un efect de seră, situație în care se vorbește despre o încălzire globală.
Din datele oferite de simulările computerizate, cu cât mai mici și mai dense sunt particulele amintite, cu atât mai mare este abilitatea lor de a bloca lumina soarelui.
Problema este că nimeni nu știe cât de mari sunt particulele, pentru că nimeni nu a asistat vreodată la o astfel de erupție vulcanică (cel puțin nimeni care să și lase date științifice).
Chiar și astfel, atunci când au testat scenarii cu particule de diferite mărimi, în niciuna dintre variante nu s-a ajuns la o iarnă vulcanică.
În realitate, scăderea cea mai drastică ar fi fost de 1,5 grade.
Iar în acest sens, cercetătorii americani amintesc cazul erupției Pinatubo din 1991, care a dus la o scădere de 0,5 grade Celsius la nivel global, pentru doi ani.
Dincolo de faptul că lovește puternic în mitul iernii vulcanice, autorii studiului susțin că descoperirea lor are implicații mult mai largi.
Spre exemplu, proiectul injectării de aerosoli în stratosferă pentru a reduce efectele încălzirii globale nu reprezintă nici pe departe un model viabil, din aceleași motive pentru care nici particulele vulcanice nu o pot face.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!Sursa foto: profimediaimages.
ro
