Numai cine nu suferă de migrene nu știe cât de epuizante pot fi și cât de mult pot interfera cu viața de zi cu zi, scăzându-i semnificativ calitatea.
O migrenă este mult mai mult decât o durere puternică de cap.
Durerea de cap de tip migrenos – o tulburare neurologică în esență – poate „țintui” la pat persoana chiar și pentru mai multe zile.
Puseurile pot fi însoțite de stări de oboseală, iritabilitate, greață și vărsături, modificări ale vederii, sensibilitate la lumină, zgomot și chiar mirosuri.
Există însă soluții care pot ajuta atât la tratarea, cât și la prevenirea lor.
Durerea de cap migrenoasă începe adesea ca o durere surdă, se agravează în timpul activității fizice și se transformă într-o durere pulsatilă.
De asemenea, se poate „mișca” dintr-o parte a capului în cealaltă, poate fi în partea din față a capului, în una sau ambele tâmple, sau poate fi resimțită ca afectând întregul cap.
Majoritatea migrenelor durează aproximativ patru ore, dar cele severe pot dura mai mult de trei zile.
În privința frecvenței apariției migrenei, se poate vorbi despre unul-două episoade pe an, dar și de mai multe episoade pe lună.
Cauza exactă a apariției migrenelor nu este cunoscută încă, dar se pare că are o legătură cu genetica și cu modificările de la nivelul creierului.
Femeile aflate în perioada de fertilitate reprezintă categoria populațională cea mai predispusă la a avea dureri de cap, inclusiv migrene, 60% dintre ele acuzând dureri de cap pe parcursul unui an.
Sunt două categorii majore de migrenă: migrena cu aură și migrena fără aură.
Aura este un simptom de avertizare care apare înainte sau în timpul puseului migrenos, simptom care poate fi reprezentat de o tulburare a vederii sau auzului, o tulburare senzorială, motorie, verbală sau gustativă, amorțeli, furnicături sau slăbiciune musculară.
Cea mai frecventă aură la persoanele care suferă de migrene este, însă, cea vizuală, în care persoana vede linii în zig-zag sau lumini intermitente, ca niște flash-uri.
Odată apărută migrena, pentru reducerea severității acesteia poate fi de ajutor ca persoana afectată să încerce să doarmă, de preferat într-o cameră întunecoasă.
Pentru a evita episoadele de migrenă sunt importante măsuri precum menținerea unei hidratări optime a organismului și limitarea consumului de cofeină și alcool, servirea meselor la ore regulate, odihna, practicarea mișcării și evitarea factorilor declanșatori.
Factorii declanșatori pot fi fizici (somnul de slabă calitate sau lipsa lui, postura necorespunzătoare, diferența de fus orar, o scădere a nivelului zahărului din sânge), emoționali (stare tensionată, stres, anxietate, depresie sau entuziasm exagerat) ori chiar de natură alimentară.
S-a constatat că la apariția migrenelor pot contribui unele alimente precum ciocolata, citricele sau alimentele care conțin tiramină, printre care se numără carnea procesată, heringul marinat și peștele afumat, unele brânzeturi cum sunt cheddar sau camembert, dar și alimentele care conțin extracte de drojdie.
Inclusiv „săritul” peste mese sau mâncatul haotic, neregulat, pot fi factori declanșatori pentru atacurile migrenoase.
Având în vedere toate aceste aspecte care sunt de luat în considerare, se poate afirma că schimbările în stilul de viață au un impact semnificativ în reducerea apariției migrenelor.
Deși ameliorarea atacurilor migrenoase este, desigur, importantă, și mai importantă este prevenirea apariției lor.
Iar când este vorba despre migrene cronice, acest lucru poate fi realizat cu ajutorul tratamentelor medicamentoase, în baza unui consult de specialitate și a eliberării unei prescripții medicale.
Din fericire există mai multe clase de medicamente care pot preveni migrenele, fiecare având propriul mod de a acționa.
Astfel, una dintre aceste clase este reprezentată de anticonvulsivante, care pe de o parte previn durerile de cap, iar pe de altă parte previn sau reduc convulsiile, simptom care poate însoți migrenele în unele cazuri.
O altă clasă de medicamente sunt betablocantele, mai frecvent prescrise în controlul tensiunii arteriale.
Acestea relaxează vasele de sânge și încetinesc ritmul cardiac, dar fac parte și din tratamentul migrenei.
Blocantele canalelor de calciu, antidepresivele și inhibitorii de CGRP (peptidă legată de gena calcitoninei), fac și ele parte din arsenalul medicamentelor care previn apariția migrenelor.
Și, nu în ultimul rând, antiinflamatoarele nesteroidiene și anumiți triptani.
Singurul aspect neplăcut este acela că toate clasele de medicamente menționate au și reacții adverse.
Deși sunt disponibile medicamente care să prevină apariția migrenelor, există și situații în care anumite condiții de sănătate le contraindică și prin urmare nu se poate apela la ele.
Este vorba despre afecțiuni precum astmul, diabetul, pancreatita sau unele probleme hepatice ori de urmarea unui tratament care interacționează cu cel contra migrenei.
În cazurile în care migrenele sunt severe și prezente cel puțin 15 zile pe lună – ceea ce este chinuitor– din trei în trei luni acesta poate apela la injectarea cu cantități mici de toxină botulinică (Botox) în jurul feței și scalpului, pentru a împiedica apariția durerilor puternice de cap.
Când tratamentele cu medicamente nu reprezintă o opțiune (fie pentru că este contraindicată administrarea lor, fie pentru că pur și simplu nu dorește să folosească medicamente), mai există varianta unor dispozitive medicale.
Unele folosesc impulsuri electrice pentru a stimula un nerv implicat în apariția migrenelor, iar altele folosesc impulsuri magnetice care stimulează o parte a creierului, modificând activitatea nervoasă.
În afara evitării declanșatorilor și a schimbării stilului de viață, de ajutor în prevenirea migrenelor sau în reducerea severității lor mai pot fi suplimentele alimentare.
Și chiar dacă cercetătorii care studiază efectele acestora asupra atacurilor migrenoase încă nu s-au pronunțat cu certitudine, rezultatele de până acum sunt promițătoare și încurajatoare.
Unul dintre mineralele care poate reduce ușor frecvența apariției lor este magneziul.
Oamenii de știință cred că magneziul ajută la încetinirea sau blocarea substanțelor chimice din creier care transmit durerea între celulele nervoase și poate preveni îngustarea vaselor de sânge, lucru care ar putea provoca durerea.
De asemenea, poate bloca valul de semnale ale creierului care poate face posibilă instalarea unei migrene cu aură.
Atât deficitul cât și supradoza de magneziu au efecte devastatoare.
Efectele secundare ale administrării de magneziu includ probleme digestive, iar în cazuri extreme este posibil să apară starea de slăbiciune, dificultățile de respirație și stopul cardiac.
Din aceste motive, magneziul va trebui folosit contra migrenelor doar la îndrumarea medicului.
Un alt supliment cu potențial în prevenirea migrenelor este vitamina B12.
Într-un studiu, mai mult de jumătate (56%) dintre cei care au luat 400 de miligrame din acest nutrient timp de 12 săptămâni au avut mai puține migrene, comparativ cu 19% pentru grupul de control.
O analiză a studiilor a constatat că vitamina B2 funcționează la fel de bine ca acidul valproic în ameliorarea simptomelor migrenei, dar aproape că nu are niciun risc de efecte secundare.
Sunt însă necesare mai multe cercetări, pe grupuri mai mari de oameni, pentru a stabili cât de eficientă este vitamina B2 pentru migrenă.
Orice tip de medicament pentru migrene trebuie luat la recomandarea medicului, după investigații și consult de specialitate.
Sursa foto: Dreamstime.
com
