Egiptul derulează un studiu de fezabilitate cu privire la lărgirea Canalului Suez, în ideea scurtării timpilor de tranzit şi a evita potenţialele blocaje ale acestei artere cruciale prin care trece 12% din comerţul maritim mondial, transmite agenția Bloomberg, citată de Agerpres.
Proiectul vizează transformarea acelor segmente pe care navigaţia se derulează în prezent pe o singură bandă, 50 de kilometri din partea de nord a canalului, respectiv 30 de kilometri în partea de sud, în zone în care navigaţia se poate desfăşura pe două benzi, a precizat preşedintele Autorităţii Canalului Suez (SCA), Osama Rabie la un eveniment organizat duminică.
Aceste propuneri vin în continuare unor planuri vehiculate pentru prima dată în 2021, când eşuarea navei Ever Given a blocat complet traficul prin Canalul Suez timp de o săptămână.
În urmă cu aproape un deceniu, Egiptul a finalizat un amplu program, în valoare de opt miliarde de dolari, de extindere a Canalului Suez, care a permis scurtarea timpilor de aşteptare şi a atras şi mai multe vase.
Studiile iniţiale au fost finalizate şi transmise preşedintelui egiptean, Abdel-Fattah El-Sisi, care va primi propunerile finale atunci când vor fi gata de aprobare, a spus Rabie.
Deocamdată nu este clar cât de mult vor costa lucrările de extindere şi nici care este calendarul potenţial pentru finalizarea proiectului.
Două companii, ACE Moharram-Bakhoum şi Dar Al-Handasah, derulează în prezent studiul de fezabilitate pentru acest proiect şi analizează posibili parteneri.
Expansiunea va permite „tranzitul Canalului Suez în deplină siguranţă”, a spus Rabie.
Veniturile generate de Canalului Suez, care în exerciţiul fiscal iulie 2022 – iunie 2023 au atins un nou record de 9,4 miliarde de dolari, sunt în prezent afectate de atacurile lansate de rebelii Houthi asupra navelor din Marea Roşie.
Canalul Suez reprezintă o sursă preţioasă de valută pentru Egipt însă datele ONU de la sfârșitul lunii ianuarie arătau că atacurile Houthi au dus la o prăbușire cu 42% a volumului comerțului care trece prin canal.
Printre cele mai afectate sunt transporturile de grâu pe cale maritimă.
Ca răspuns la aceste atacuri, marile companii de transport maritim au decis să îşi redirecţioneze navele pe o rută mai lungă şi mai scumpă, care presupune ocolirea Capului Bunei Speranţe.
Însă această rută adaugă 10 până la 15 zile la durata unei călătorii între Asia şi Europa.
