Prim-vicepreşedintele PNL, europarlamentarul Rareş Bogdan, spune că se negociază în continuare pentru intrarea României în Schengen şi cu frontierele terestre şi se speră la un anunţ în acest sens în perioada 6-7 martie, când numeroşi lideri europeni vor fi la Bucureşti pentru Congresul Partidului Popular European.
Unul dintre ei va fi cancearul austriac Karl Nehammer, principalul opozant al intrării României în Schengen.
Amintim că Austria insistă asupra dreptului de veto al Vienei în privința aderării depline a României și Bulgariei la spațiul european de liberă circulație.
Rareş Bogdan a fost întrebat, sâmbătă, la Antena 3, despre intrarea României în Schengen şi cu frontierele terestre, după intrarea cu graniţele aeriene şi maritime.
„Sigur că mi-ar plăcea foarte mult ca, în momentul când veţi face emisiuni, probabil, cu toţi cei 13 şefi de stat şi de guvern care vin la Bucureşti între 6 şi 8 (…) să putem să avem şi un anunţ excepţional.
Nu ştiu dacă se va reuşi acest lucru.
Nu ascund că lucrăm la asta, încercăm să obţinem o negociere, că, dacă tot vine Karl Nehammer şi îl vedem la faţă, măcar să vină şi cu un anunţ, să nu vină doar cu ideea de a-l înjura”, a răspuns Rareș Bogdan, conform News.
ro.
El susține că aderarea deplină la Schengen s-ar putea obţine în acest an: „Da, da, poate fi 2024 cu un anunţ prietenos făcut de liderii partidului de guvernământ din Austria, chiar la congresul de la Bucureşti (…) Nu vreau să creez aşteptare”.
Congresul Partidului Popular European va avea loc la Bucureşti, în perioada 6-7 martie, și va reuni peste 2.
000 de delegaţi din peste 40 de ţări, printre care preşedintele Comisiei Europene, preşedintele Parlamentului European, şefi de state şi de guverne, preşedinţii de partide din partea PPE, dar şi comisarii europeni care fac parte din familia politică a popularilor europeni.
Chiar în această săptămână ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, a insistat asupra dreptului de veto al Vienei în privința aderării depline a României și Bulgariei la spațiul Schengen, conform publicațiri austriece Krone.
Gerhard Karner a făcut aceste declarații luni, într-o conferință de presă la Innsbruck.
El s-a referit la acordul privind aderarea României și Bulgariei la Schengen, începând cu 31 martie, cu aeroporturile și porturile maritime.
„Mă concentrez să facem acest pas acum (integrarea cu frontierele aeriene și maritime – n.
r.
) și să nu filosofăm despre următorii pași”, a declarat ministrul austriac de Interne, conform publicației austriace Krone, care notează că Gerhard Karner a redus și mai mult așteptările privind aderarea deplină la Schengen a României și Bulgariei.
Oficialul austriac a vorbit despre „compromisul” la care s-a ajuns prin încheierea acordului privind aderarea aeriană și maritimă, spunând că au existat „negocieri dure” și că sunt prevăzute „condiții clare”.
Printre acestea se numără faptul că frontiera terestră trebuie securizată, iar la frontiera externă vor fi mobilizați ofițeri de poliție și resurse suplimentare ale Frontex.
Mai mult, solicitanții de azil înregistrați anterior în România și Bulgaria trebuie să fie returnați din Austria în țările respective, a mai spus ministrul de Interne al Austriei.
Ziarul austriac „Kurier” a scris duminică despre presiunea în creștere asupra Austriei pentru a accepta primirea deplină în Schengen a României și Bulgariei.
Publicația austriacă notează că Austria este singura țară din Uniunea Europeană care încă stă în mod constant în calea acestui pas.
Presa austriacă amintește că, pe lângă alegerile europarlamentare, în acest an (în toamnă) în Austria au loc și alegeri parlamentare, iar partidul de guvernământ, din care face parte și ministrul de Interne Gerhard Karner, a adoptat o poziție publică dură față de migrația ilegală.
Consiliul UE a anunțat la finalul lunii decembrie că România și Bulgaria vor intra în Schengen cu frontierele aeriene și navale la 31 martie 2024.
Autoritățile de la București au încercat în negocierile din decembrie 2023 introducerea unei date concrete pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre, însă nu au obținut decât o promisiune de negociere.
În declarația de la finalul anului, semnată de cele trei țări, anexă la comunicarea Consiliului UE, se menționează „angajamentul de a discuta în 2024 o dată pentru o posibilă ridicare a controalelor la frontierele terestre”.
Acest lucru însă condiționat de 5 măsuri care să ducă „la o îmbunătățire semnificativă a situației migratorii în Austria”, măsuri suplimentare care nu s-au aplicat în cazul niciunei alte țări care a aderat la Schengen.
Totul depinde tot de Austria, deciziile luându-se în unanimitate.
De altfel, acest lucru este semnalat și în decizia Consiliului UE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii: „Consiliul depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne.
Decizia respectivă se adoptă de către Consiliu hotărând în unanimitate, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare a Republicii Bulgaria și a României din 2005”.
Care ar putea fi data probabilă a integrării terestre, și cea mai importantă, a României în Schengen? Așa cum stau lucrurile în acest moment, cel mai probabil, ar putea fi luată la finalul acestui an, iar integrarea efectivă ar putea fi în 2025.
Acest lucru se datorează contextului electoral european al acestui an și faptului că în Austria au loc alegeri interne în toamnă, fiind puțin probabil ca poziția Vienei să se schimbe până atunci.
Ministrul de Interne Gerhard Karner a susținut și la finalul lui 2023 că integrarea cu aeroporturile și navală este „un pas înainte”, dar „ar fi greșit” în acest moment să se dea undă verde pentru aderarea și cu frontierele terestre.
„Ar fi greșit în stadiul actual.
Controalele la frontierele terestre sunt încă necesare.
Nu este vorba doar despre România și Bulgaria.
Întregul sistem de migrație este în dezordine.
Nu eu sunt cel care da note României și Bulgariei.
Sunt dedicat unui sistem funcțional la nivel european.
Și asta va fi cazul doar dacă frontiera externă este protejată.
Aceasta este, de asemenea, o parte esențială a noului pact privind azilul și migrația pe care UE l-a convenit și pe care acum trebuie să-l aducem la viață.
Numai atunci poate exista din nou libertate deplină de călătorie în UE”, a declarat Karner într-un interviu pentru Die Presse.
CITEȘTE ȘI:Ursula von der Leyen, convinsă că România şi Bulgaria vor deveni în curând membri deplini ai Schengen
