Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a respins în data de 21 februarie 2024 solicitarea grupului chinez Huawei pentru utilizarea echipamentelor sale în rețelele 5G din România, hotărâre întărită printr-o decizie semnată joi de premierul Marcel Ciolacu și publicată în Monitorul Oficial.
Decizia semnată de premierul Ciolacu are un singur articol în care se prezintă și motivele respingerii solicitării grupului chinez:Amintim că în vara anului 2021, în urma Memorandumului 5G semnat cu SUA, România a adoptat o lege privind securitatea rețelelor 5G, un act normativ menit să limiteze posibilele riscuri de securitate din partea producătorilor IT din China.
Principalii producători chinezi vizați de această lege sunt Huawei și ZTE, ambii cu ponderi semnificative de echipamente în rețelele operatorilor telecom din România.
Alți mari producători de echipamente și tehnologie 5G, care au obținut deja avizul CSAT, sunt Ericsson, Samsung și Nokia.
Potrivit legii, echipamentele și programele unui producător 5G care nu obține avizul CSAT mai pot fi folosite doar 5 ani în nucleul rețelelor telecom, iar restul echipamentelor 7 ani.
Autorizarea producătorilor de echipamente și programe 5G se acordă prin decizie a prim-ministrului, pe baza avizului conform al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în termen de 4 luni de la data solicitării.
În vara anului trecut, Thierry Breton, Comisarul european pentru Piața Internă, a făcut apel la statele UE și operatorii de telecomunicații să ia măsuri pentru a exclude cât mai repede echipamentele chineze, în special Huawei și ZTE, din rețelele 5G din cauza riscurilor de securitate.
Oficialul european a susținut că analiza Comisiei Europene privind riscurile de securitate a arătat că decizia anumitor țări membre de a restricționa sau exclude complet echipamentele Huawei și ZTE din rețelele 5G a fost justificată.
La acel moment doar 10 țări UE restricționaseră sau interziseseră aceste echipamente din rețelele 5G, potrivit comisarului european.
Chinezii de la Huawei au reacționat încă din vara anului 2020 susținând că ar îndeplini toate condițiile menționate în proiectul de lege care transpune Memorandumul 5G cu SUA pentru a participa la construcția viitoarelor rețele 5G din România.
Grupul a negat că s-ar afla sub controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent, ori că ar avea probleme cu transparența acționariatului.
Temerile chinezilor țineau de posibilitatea unei decizii strict politice, fără dovezi asupra acuzațiilor și fără evaluări tehnice.
