India va lansa prima sa misiune spațială cu echipaj uman ● Sonda japoneză SLIM a trecut cu bine, nesperat, peste prima sa noapte lunară ● Capitala Mexicului riscă să rămână fără apă potabilă în doar câteva luniIndia are ambiții spațiale mari, iar următorul pas, după aselenizarea reușită din data de 23 august 2023 și după lansarea sondei spațiale Aditya-L1 la începutul lunii septembrie a aceluiași an, va fi să lanseze prima sa misiune spațială cu echipaj uman, anunță Reuters.
Un pas pe care, conform prim ministrului Narendra Modi, India va urma să îl facă anul viitor.
Misiunea Gaganyaan își propune să ducă în spațiu trei astronauți, pe o orbită de 400 de kilometri, și să îi aducă înapoi în siguranță după trei zile.
Un pas important va fi acela de la jumătatea acestui an, atunci când India își propune să efectueze o misiune de test, robotizată, înainte de a face pasul final către misiunea cu echipaj uman, misiune programată pentru anul 2025.
Dacă va reuși, India va deveni a patra țară care atinge o astfel de performanță, după Rusia, SUA și China.
În acest scop, prim ministrul Modi a anunțat în premieră numele celor patru astronauți selectați pentru misiune, și i-a premiat în cadrul unui eveniment ce a avut loc la centrul spațial de la Thiruvananthapuram.
Astronauții indieni au fost selectați din cadrul forțelor armate aeriene ale Indiei, după ce mai mulți candidați au urmat un amplu program de testare și pregătire, întins pe 13 luni, care a avut loc în Rusia.
Oficialitățile indiene au anunțat că proiectul Gaganyaan va costa circa 1 miliard de dolari (circa 90 de miliarde de rupii) și că este doar un alt pas din ceea ce se vrea un amplu program spațial indian.
Mai exact, India își propune să lanseze propria stație spațială (Bharatiya Antariksha) până în anul 2035 și să trimită un echipaj uman pe Lună până în anul 2040.
De menționat și faptul că membrii misiunii Gaganyaan nu vor fi primii indieni care ajung în spațiul cosmic.
Rakesh Sharma, un pilot de vânătoare indian, a făcut acest pas în 1984, în cadrul programului Intercosmos, lansat de URSS.
Oficiali ai agenției spațiale nipone JAXA au anunțat că sonda selenară SLIM a reușit să supraviețuiască, în ciuda tuturor predicțiilor, primei sale nopți pe suprafața Lunii, relatează Reuters.
Asta la mai bine de o lună după ce Japonia reușea prima aselenizare de succes din istoria programului său spațial.
Reușita a fost însă una parțială.
Chiar dacă sonda a ajuns întreagă pe Lună, în ceea ce oficialii niponi au catalogat ca fiind o „aselenizare de o precizie fără precedent”, SLIM s-a rotit la 90 de grade față de poziția programată, din cauza unei defecțiuni la unul dintre cele două motoare.
Motiv pentru care celulele sale solare nu au putut fi orientate către Soare și nu au putut genera electricitate.
Această problemă a fost rezolvată parțială o săptămână mai târziu însă, conform declarațiilor oficiale, misiunea ar fi trebuit să se încheie odată cu venirea nopții selenare, sonda nefiind proiectată pentru a face față temperaturilor extrem de scăzute din această perioadă.
Spre suprinderea inclusiv a celor de la JAXA, SLIM a răspuns semnalului trimis în urmă cu o zi de specialiștii japonezi, ceea ce înseamnă că și-a păstrat capacitatea de comunicare.
Cu toate acestea, comunicațiile au fost întrerupte temporar, având în vedere că SLIM se află în plină zi lunară, iar temperaturile sunt extrem de ridicate (circa 120 de grade Celsius).
Conform oficialilor niponi, comunicațiile vor fi reluate atunci când temperaturile vor scădea suficient de mult, pentru a permite aparaturii de bord să funcționeze în limite normale.
Seceta severă care afectează Mexicul va duce la o situație fără precedent, anunță oficialitățile din Ciudad de México.
Anume ca populația de peste 22 de milioane de locuitori să rămână complet fără apă potabilă.
„Ora zero”, așa cum a fost numită, este extrem de aproape, și doar măsuri drastice o pot evita.
În efortul lor de a economisi și ultimele resurse de apă potabilă, autoritățile au redus consumul multor locuitori ai orașului la doar o oră pe zi, sau chiar la mai multe zile.
Factorii care au dus la o situație atât de dramatică sunt multipli.
Seceta severă, temperaturile extrem de ridicate, extinderea urbană, infrastructura defectuoasă și multe altele au dus serviciile de aprovizionare cu apă potabilă în pragul colapsului.
Circa 60% din apa potabilă a locuitorilor din Ciudad de México provine din pânza freatică, însă aceasta a ajuns să fie exploatată la un ritm de cel puțin două ori mai rapid decât îi permite apei să revină la un nivel normal.
O altă consecință a acestei exploatări exagerate o reprezintă ritmul rapid cu care orașul se scufundă (circa 50 de centimetri pe an).
Infrastructura defectuoasă duce, de asemenea, la scurgeri masive de apă.
Astfel, conform datelor oficiale, circa 40% din apa exploatată se pierde până să ajungă la destinatari.
Pe de altă parte, dat fiind faptul că solul odată permeabil este acum complet acoperit cu beton, duce la imposibilitatea de refacere a pânzei freatice.
Situația este una critică, din ceea ce anunță oficialii mexicani.
Râurile sunt contaminate, pânza freatică nu mai este suficientă pentru a asigura necesarul de apă al populației, iar fântânile săpate în jurul orașului, pur și simplu nu fac față cererii uriașe.
Într-o astfel de situație, singura salvare rămâne sezonul musonilor, unul care însă nu va începe decât în perioada mai-iunie.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!Sursa foto: profimediaimages.
ro
