Războiul din Ucraina, ziua 732.
Raidurile ruseşti continuă.
Zaporojie, atacată de 263 de ori în 24 de ore „Radarom”, un teledon public lansat în urmă cu o lună de ONG-ul lituanian Blue and Yellow, s-a încheiat aseară atingând un profit de peste 8,2 milioane de euro.
Suma va fi folosită pentru achiziţionarea de truse militare în valoare de 7.
500 de euro fiecare şi care conţin, printre altele, dispozitive de vedere pe timp de noapte, lunete cu laser şi dispozitive individuale anti-drone, pentru a fi donate soldaţilor ucraineni.
Anul trecut, cu ocazia primului an de invazie, un teledon public a reuşit să strângă 14 milioane de euro pentru achiziţionarea de radare pentru apărarea oraşelor ucrainene.
Vezi mai multe articole din categoria social Forţele ruse au împuşcat câţiva soldaţi ucraineni după ce s-au predat lângă Bahmut.
Comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineţ, a denunţat acest lucru pe Telegram, scriind că cel puţin şapte soldaţi au fost „execuţi” de forţele ruse şi a publicat un videoclip care arată momentul în care soldaţii ucraineni au fost ucişi „probabil pe 24 februarie”, când s-a comemorat invazia.
„Mâinile lor erau ridicate sus, au demonstrat că sunt dezarmaţi”, a spus Lubineţ.
„Armata rusă ar fi trebuit să-i facă prizonieri, dar în schimb i-au împuşcat fără milă, este o crimă de război”.
Joia trecută, 22 februarie, şeful CIA, William Burns, a făcut o vizită secretă în Ucraina.
The New York Times scrie acest lucru subliniind că aceasta este a zecea vizită a lui Burns în Ucraina de la începutul agresiunii ruse de acum doi ani.
Obiectivul misiunii, a subliniat ziarul, a fost să liniştească conducerea ucraineană în faţa impasului din Casa SUA cu privire la noi finanţări pentru Kiev.
„Din câte ştim”, Alexei Navalnîi „a murit din cauza unui cheag de sânge.
Şi acest lucru este mai mult sau mai puţin confirmat.
Asta ştim, nu a fost luată informaţia de pe internet.
Şeful serviciilor de informaţii militare ucrainene, Kirilo Budanov, a spus asta, preluat de Ukrinform.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina ar putea recâştiga iniţiativa şi ar putea avansa din nou dacă va primi cantităţi mici de arme suplimentare, cum ar fi sistemul de rachete antiaeriene Patriot al SUA.
„Dacă astăzi sau în următoarele luni Ucraina ar primi 10 sisteme Patriot pentru principalele centre industriale ale ţării şi dacă am putea folosi aceste sisteme mai aproape de linia frontului, (avioanele ruseşti) nu s-ar apropia de noi, s-ar retrage le-am sparge liniile de apărare şi le-am avansa”, a spus Zelenski.
Rusia va încerca o altă ofensivă la sfârşitul lunii mai sau în vara.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus acest lucru la o conferinţă de presă la Kiev.
„Vom trăi momente dificile în următoarele luni.
.
.
va trebui să ne confruntăm cu diverse valuri de presiune politică, financiară”, a spus el, citat de Sky News.
„Rusia îşi va pregăti contraofensiva la începutul verii sau la sfârşitul lunii mai, dacă poate”.
„Vom fi pregătiţi pentru bătălia lor”, a asigurat liderul ucrainean, adăugând că ofensiva rusă începută în octombrie a fost până acum „neproductivă”.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că 2024 va fi un „an de cotitură” pentru Ucraina.
El a subliniat că 2022 a fost „anul supravieţuirii”, iar 2023 a fost un „an al rezistenţei”.
Apoi, a adăugat: „Anul acesta avem nevoie de toate aceste lucruri, curaj şi rezistenţă pentru a supravieţui”.
Ministerul rus al Apărării a declarat că trupele sale au respins forţele ucrainene lângă Klişchiivka, Dileievka şi Kurdiumivka, în regiunea Doneţk, şi au luat poziţii mai bune în apropierea Avdiivka, care a căzut în mâinile Rusiei la începutul acestei luni, scrie The Guardian.
„În direcţia Doneţk, unităţile Grupului de Trupe de Sud au îmbunătăţit situaţia de-a lungul liniei frontului şi au învins formaţiunile brigăzilor 22, 28 şi 92 mecanizate ale Forţelor Armate ucrainene din zonele aşezărilor Klishchiivka, Dileievka şi Kurdiumivka” a spus ministerul.
„În direcţia Avdiivka, unităţile grupului de forţe din Centru au ocupat linii şi poziţii mai avantajoase şi au învins oameni şi echipamente ucrainene”.
Crimeea este o parte integrantă a Rusiei.
Preşedintele rus Vladimir Putin a reiterat acest lucru ca fiind a zecea aniversare a referendumului ilegal cu care Moscova a sancţionat anexarea peninsulei ucrainene după invadarea acesteia.
„16 martie 2014 a fost o piatră de hotar pentru locuitorii Crimeei şi Sevastopolului, pentru că a fost ziua în care au făcut alegerea decisivă de a rămâne pentru totdeauna în Rusia”, a spus liderul de la Kremlin, într-un discurs adresat cititorilor cărţii „Crimeea: pagini de istorie din vremuri trecute până în zilele noastre”, conform celor relatate de agenţia oficială de presă Tass.
Şeful serviciilor de informaţii militare ucrainene, Kirilo Budanov, a anunţat pe Telegram noi „surprize pentru ocupanţii ruşi din Crimeea” şi a recomandat populaţiei civile să nu folosească aşa-numitul pod Kerci, care leagă Rusia de peninsula anexată de Moscova în 2024.
„Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a început nu în urmă cu doi ani, ci în urmă cu zece ani, cu ocuparea Crimeei ucrainene.
Cu toate acestea, nici statul ucrainean, nici ucrainenii nu au fost de acord să recunoască dreptul agresorului asupra pământului din Crimeea”, a spus el, subliniind că „rezistenţa ucraineanului local” nu s-a diminuat nici măcar o clipă, în ciuda represiunilor.
Ucraina se aşteaptă să primească până la 12 miliarde de dolari în ajutor financiar din partea Statelor Unite în acest an.
Acest lucru a fost declarat de premierul ucrainean, Denis Şmihal, după cum a raportat Rbc Ucraina.
„Aşteptăm ajutor de 11,8 miliarde de dolari din partea SUA pentru 2024.
Acesta este ceea ce am convenit.
Ne aşteptăm la o decizie a Congresului după o pauză de două săptămâni în proceduri”, a spus premierul.
„Suntem profund convinşi că Statele Unite nu vor abandona Ucraina în ceea ce priveşte sprijinul financiar, militar şi armat”.
Ucraina „domină vestul Mării Negre”.
Aşa se arată în buletinul zilnic al informaţiilor militare britanice, potrivit căruia exporturile prin Coridorul Umanitar instituit unilateral de Kiev au crescut mai mult decât cele care s-au produs odată cu acordul privind coridoarele de cereale din care a plecat Rusia, atingând „nivelul de dinainte de război.
„În februarie 2022, la începutul războiului, Marina Rusă (RFN) şi-a menţinut libertatea de manevră în toată Marea Neagră”, se aminteşte buletinul, dar Ucraina, în lipsa unei marine tradiţionale, a obţinut succese recurgând la tactici alternative şi au forţat flota rusă de la Marea Neagră să se retragă în estul Mării Negre.
Operaţiunile de vot anticipat pentru alegerile prezidenţiale din Rusia au început în zonele ocupate din regiunea ucraineană Zaporojie.
Acest lucru a fost anunţat jurnaliştilor de preşedintele comisiei electorale din această regiune, Galina Katiuşcenko, citată de agenţia de presă Tass.
„Oamenii care locuiesc lângă linia frontului şi membrii militarilor vor fi primii care vor vota”, a spus ea, explicând că membrii Comisiei Electorale vor merge la casele alegătorilor cu urne şi buletine de vot.
Alegătorii vor putea prezenta paşapoarte ruseşti sau ucrainene.
Rusia a anexat patru regiuni ucrainene parţial ocupate într-un referendum fals, nerecunoscut internaţional, în septembrie 2022.
Şi atunci, urnele de vot au fost trimise din uşă în uşă, escortate de oameni înarmaţi.
Alegerile prezidenţiale din Rusia vor avea loc între 15 şi 17 martie.
Preşedintele Vladimir Putin este practic singurul candidat dintr-o ţară în care orice formă de opoziţie este pedepsită cu închisoare.
Războiul din Ucraina „este un război care nu numai că devastează acea regiune a Europei, dar care declanşează un val global de frică şi ură”.
Papa Francisc a spus acest lucru după ce s-a rugat la Angelus, amintind de împlinirea celui de-al doilea an de la începutul conflictului.
Apărarea antiaeriană ucraineană a fost ocupată aseară să contracareze zeci de atacuri ruseşti cu rachete şi drone în toată ţara: acest lucru a fost anunţat de Statul Major al Forţelor Armate de la Kiev.
În special, 13 raiduri ale Forţelor Aeriene Ucrainene au dus la distrugerea a două rachete X-31 şi a patru drone de recunoaştere.
„În total, inamicul a efectuat 9 atacuri cu rachete şi 77 de avioane, a efectuat 119 atacuri cu sisteme de salvare cu rachete pe poziţiile trupelor noastre şi zonele populate”, dar „am reuşit să doborâm16 drone ale Federaţiei Ruse”.
Armata rusă a atacat zece aşezări din regiunea Zaporojie, din sud-estul Ucrainei, de 263 de ori în 24 de ore, un civil a fost ucis şi alţi doi răniţi, a informat guvernatorul Ivan Fedorov pe Telegram.
Ukrinform o raportează.
„Pe 24 februarie, o grenadă inamică a provocat moartea unui bărbat de 61 de ani în Huliaipole.
Două persoane au fost rănite”, a spus Fedorov.
Trupele ruse au lovit Robotine, Vilniansk, Huliaipole, Novoandriivka, Novodanilivka, Malinivka, Mala Tokmachka cu 60 de drone şi 14 MLRS.
În ultima săptămână, armata rusă a atacat 3.
200 de oraşe şi sate din regiunea Zaporojie.
Două blocuri de apartamente, case private şi instituţii de învăţământ au fost avariate de bombardamentele ruseşti de ieri în regiunea Herson din sudul Ucrainei, unde un civil a fost ucis şi alţi şase răniţi.
Guvernatorul Oleksandr Prokudin a raportat acest lucru pe Facebook, citat de Ukrinform.
Rachetele armatei Kremlinului au vizat Bilozerka, Shliahove, Novoberyslav, Havrylivka, Sadove, Stanislav, Osokorivka şi oraşul Herson.
„Armata rusă a lovit zone rezidenţiale, în special două clădiri rezidenţiale şi şapte case private au fost avariate.
O persoană a fost ucisă şi alte şase au fost rănite”, a spus el.
Belarus merge pentru prima dată la urne după disputatele alegeri prezidenţiale din 2020.
Cei 110 deputaţi ai parlamentului şi aproximativ 12 mii de membri ai adunărilor locale sunt aleşi, în alegeri controlate de guvern cu care liderul Alexandru Lukaşenko vrea să demonstreze că are controlul ţării după marile proteste de acum trei ani şi jumătate.
Nu au fost invitaţi observatori străini.
„Este o farsă, un spectacol, nu e nimic de ales”, a comentat liderul opoziţiei, Tihanovskaia, afirmând că votul nu are nicio legătură cu democraţia şi amintind că în ţară sunt peste 1400 de prizonieri politici.
Considerat adevăratul câştigător al alegerilor prezidenţiale din 2020, Tihanovskai a fost nevoită să fugă în străinătate după ce Lukaşenko, aflat la putere din 1994, a fost proclamat câştigător, în urma unui vot manipulat al cărui rezultat nu a fost recunoscut în Occident.
Susţinătorii lui Alexei Navalnîi i-au onorat memoria în Catedrala Mântuitorului Hristos din Moscova, unul dintre simbolurile renaşterii Bisericii Ortodoxe în Rusia post-sovietică.
Potrivit Meduza, site-ul Sotavison a arătat imagini cu zeci de oameni la coadă la intrarea în catedrală.
Poliţia i-a identificat pe toţi la ieşire.
Ieri a fost a noua zi de la moartea disidentului într-o colonie penală polară.
Susţinătorii lui Navalnîi au fost invitaţi de jurnalista Ekaterina Dunţova să se adune ieri în principalele biserici din oraşele lor, pentru a-i cinsti memoria.
În Sankt Petersburg, oamenii mergeau la Catedrala Smolnîi.
La ora 15.
30, erau în jur de 30 de oameni care aprindeau lumânări şi aduceau garoafe.
Şi aici, poliţia a verificat cine părăsea biserica.
În alte oraşe, au fost depuse flori în faţa monumentelor pentru victimele represiunii politice.
Potrivit Ovd-Info, au fost 27 de arestări.
În cursul nopţii, sistemele antiaeriene ruseşti au doborât două drone ucrainene peste regiunea Belgorod şi alte patru peste Marea Neagră, a raportat ministrul Apărării de la Moscova citat de Tass.
„Un atac terorist al regimului de la Kiev a fost dejucat în cursul nopţii, în încercarea de a lovi două zone de pe teritoriul Federaţiei Ruse prin intermediul unor drone”, a spus ministrul.
Avioanele au fost interceptate şi distruse de apărarea antiaeriană aflată în serviciu pe teritoriul regiunii Belgorod şi apele Mării Negre.
