Ungaria a anunţat vineri că a semnat un acord pentru a cumpăra patru avioane de luptă Saab JAS Gripen din Suedia, iar Budapesta se pregăteşte să aprobe, în cele din urmă, cererea Stockholmului de a adera la NATO, după aproape doi ani de tergiversări, scrie Reuters.
Ungaria este singurul membru al alianţei militare transatlantice care nu a ratificat aderarea Suediei la NATO.
Această cerere a fost depusă în 2022, după decenii de neutralitate, în urma invaziei Rusiei în Ucraina.
Premierul ungar Viktor Orban – care a cedat săptămâna trecută spunând că Parlamentul va vota luni ratificarea – s-a întâlnit vineri, la Budapesta, cu premierul suedez Ulf Kristersson, spunând că a reuşit să „reconstruiască încrederea”.
Ungaria va cumpăra avioane suedeze şi va extinde un contract de logistică aferent, a declarat Orban.
În prezent, Ungaria închiriază avioane Gripen în baza unui contract semnat în 2001.
„Nu numai că ne păstrăm capacitatea de apărare aeriană, dar o vom creşte, ceea ce înseamnă că angajamentul nostru faţă de NATO se va consolida şi, la fel, şi participarea noastră la operaţiunile comune ale NATO”, a spus Orban într-o conferinţă de presă comună cu Kristersson.
Premierul suedez Kristersson a salutat acordul.
„După cum ştiţi, şi eu ştiu că nu suntem de acord cu totul, dar suntem de acord că ar trebui să cooperăm acolo unde este posibil”, a spus el, stând alături de Orban, scrie News.
ro, citând Reuters.
Viktor Orban, al cărui guvern naţionalist a păstrat legături economice strânse cu Rusia, a amânat în repetate rânduri ratificarea, invocând nemulţumiri legate de criticile Suediei la adresa Ungariei în ceea ce priveşte situaţia sa în materie de stat de drept.
Cererea de aderare a Suediei la NATO – o schimbare majoră după deceniile de nealiniere – a fost blocată iniţial şi de Turcia, care acuza Stockholmul că susţine ceea ce a numit grupuri teroriste.
Când preşedintele turc Tayyip Erdogan a semnalat în iulie că va da undă verde Suediei, SUA au declarat că vor continua transferul de avioane de luptă F-16 către Turcia, după consultarea Congresului.
Suedia, care are o coastă lungă la Marea Baltică, ar putea deveni un centru logistic vital pentru NATO în nordul Europei.
Nealinierea militară a fost un motiv de mândrie pentru suedezi şi o majoritate clară era împotriva aderării la NATO înainte de invazia Rusiei în Ucraina.
Cu toate acestea, atunci când social-democraţii, forţa politică dominantă din Suedia în ultimii 100 de ani, s-au răzgândit în privinţa aderării la NATO, sondajele au înregistrat cea mai mare schimbare de opinie publică înregistrată vreodată.
Apartenenţa la NATO are acum o majoritate clară în parlament şi în rândul publicului.
Suedia a participat deja în mod regulat la exerciţii în regiune.
Orban – care a refuzat să trimită arme în Ucraina şi a criticat în repetate rânduri sancţiunile occidentale împotriva Rusiei – a îndemnat din nou, vineri, la o încetare a focului în Ucraina.
Pe de altă parte, el a susţinut din nou candidatura lui Donald Trump pentru a reveni la preşedinţia SUA în acest an.
„Sperăm că actualul preşedinte va pleca, iar preşedintele Trump se va întoarce şi va avea mâinile libere pentru a face pace”, a declarat Orban la radioul de stat.
Premierul ungar a susținut că un armistiţiu este singura soluţie, deoarece „Rusia nu poate fi forţată să îngenuncheze în sens militar”: „Acest conflict (din Ucraina) nu are o soluţie pe câmpul de luptă”.
Finlanda, care împarte o graniţă lungă cu Rusia, a aderat la NATO în aprilie anul trecut, după ce, la fel ca Suedia, a ieşit din decenii de tradiţională neutralitate.
Cele două ţări nordice au depus în acelaşi timp cererea de a adera la NATO.
