Premierul israelian Benjamin Netanyahu şi-a făcut public joi seara, pentru prima dată la patru luni şi jumătate de la începerea războiului din Fâşia Gaza, planul său pentru „ziua de după” conflict, în care a prezentat o exclavă palestiniană demilitarizată, cu securitate dependentă de Israel şi fără Agenţia ONU pentru Refugiaţi (UNRWA), relatează agențiile DPA şi EFE, citate de Agerpres.
Netanyahu şi-a prezentat planul în faţa cabinetului său de securitate, a relatat joi seara târziu publicaţia The Times of Israel, potrivit căreia acest plan prevede controlul deplin al armatei israeliene asupra întregii exclave.
În documentul supus joi seară aprobării cabinetului de război şi publicat vineri de biroul premierului, Netanyahu a reamintit obiectivele pe termen scurt ale campaniei militare în Gaza: distrugerea capacităţilor militare şi a infrastructurii guvernamentale atât ale Hamas, cât şi ale Jihadului Islamic, eliberarea ostaticilor şi împiedicarea ca Fâşia Gaza să devină din nou o ameninţare.
Pe termen mediu, el a anunţat o Fâşie Gaza în care Israelul îşi va menţine libertatea operaţiunilor militare „fără limită de timp”, cu un perimetru de securitate la linia de demarcaţie şi controlul israelian al frontierei dintre Gaza şi Egipt pentru a preveni reapariţia „elementelor teroriste în Fâşia Gaza”.
De asemenea, Israelul afirmă că va menţine controlul de securitate asupra Cisiordaniei şi a Fâşiei Gaza, în timp ce în exclavă „va exista o demilitarizare completă”, dincolo de ceea ce este necesar pentru a menţine legea şi ordinea.
Cu privire la viitoarea administraţie în Fâşia Gaza, documentul afirmă vag că aceasta va fi condusă de „funcţionari locali” cu „experienţă administrativă”, persoane care să nu aibă legături cu „ţări sau entităţi care sprijină terorismul”.
Autoritatea Naţională Palestiniană (ANP), care guvernează în Cisiordania, nu este menţionată explicit în acest plan, conform The Times of Israel.
Cu toate acestea, implicarea sa în viitoarea administrare a Fâşiei Gaza nu este exclusă, conform ziarului citat.
Planul mai conţine un „program cuprinzător” a ceea ce numeşte deradicalizare a instituţiilor religioase şi educaţionale din enclavă, cu ajutorul altor ţări arabe.
În Fâşia Gaza de după război nu va mai exista UNRWA, „ai cărei colaboratori au fost implicaţi în masacrul din 7 octombrie” 2023, se afirmă în text.
„Israelul va depune eforturi pentru a stopa activităţile UNRWA în Fâşia Gaza şi pentru a le înlocui cu agenţii internaţionale de ajutor responsabile”, menţionează documentul.
Acest plan se bazează în mare parte pe principiile pe care Netanyahu le-a exprimat în mod repetat de la începutul războiului în Fâşia Gaza, la 7 octombrie.
Dar este pentru prima oară când au fost prezentate în mod oficial cabinetului, remarcă The Times of Israel.
Autoritatea Naţională Palestiniană a declarat vineri că nu va accepta o Fâşie Gaza care să nu facă parte dintr-un stat palestinian „cu Ierusalimul drept capitală”, ca răspuns la planul post-război prezentat de Netanyahu.
„Fâşia Gaza va face parte doar din statul palestinian independent cu Ierusalimul drept capitală”, a declarat Nabil Abu Rudeineh, purtătorul de cuvânt al preşedintelui palestinian Abbas, într-un comunicat.
„Orice plan contrar este condamnat la eşec”, avertizează responsabilul palestinian, denunţând faptul că planul lui Netanyahu are ca scop „perpetuarea ocupaţiei israeliene” în teritoriile palestiniene şi „împiedicarea înfiinţării unui stat palestinian”, ceea ce, potrivit acestuia, nu va aduce decât noi violenţe şi instabilitate în regiune.
La rândul său, Ministerul Afacerilor Externe şi al Expatriaţilor palestinian a criticat planul lui Netanyahu, pe care l-a calificat drept o stratagemă pentru a prelungi războiul „genocidar” şi a se menţine la putere.
Este „o recunoaştere oficială a reocupării Fâşiei Gaza şi a impunerii controlului israelian asupra acesteia”, se arată în comunicat, adăugând că planul lui Netanyahu urmăreşte de asemenea obstrucţionarea eforturilor SUA şi internaţionale de eliberare a prizonierilor şi ostaticilor, de rezolvare a conflictului şi de creare a unui stat palestinian.
SUA sprijină o Autoritate palestiniană reformată condusă de preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, şi doreşte ca aceasta să preia din nou controlul asupra Fâşiei Gaza.
Israelul respinge însă o astfel de variantă, acuzând ANP de susţinerea terorismului, notează DPA.
Cu toate acestea, Netanyahu a respins până acum şi cererile unora dintre miniştrii de extremă-dreaptă din cabinetul său privind o relocare israeliană în Fâşia Gaza după încheierea războiului.
În schimb, ministrul israelian al finanțelor Bezalel Smotrich, un reprezentant al elementelor radicale din cabinetul lui Netanyahu, a anunțat joi că se fac planuri pentru extinderea coloniilor din Cisiordania.
Smotrich a spus că decizia este un răspuns la un atac petrecut joi pe o autostradă în apropiere de Ierusalim, în urma căruia un israelian a murit şi alţi câţiva au fost răniţi.
Poliţia a declarat că trei atacatori au fost împuşcaţi mortal la locul atacului.
Potrivit serviciului de securitate internă Shin Bet, aceştia erau trei palestinieni din Bethlehem, Cisiordania.
„Fie ca orice terorist care plănuieşte să ne facă rău să ştie că ridicarea unui deget asupra cetăţenilor israelieni va fi întâmpinată cu o lovitură mortală şi distrugere, pe lângă accentuarea strânsorii noastre eterne asupra întregului Pământ al lui Israel”, l-a citat Times of Israel pe Smotrich.
Ministrul a numit această decizie „un răspuns sionist adecvat”, adaugă publicaţia.
Ca principal aliat al Israelului, SUA sunt în favoarea unei soluţii cu două state care să prevadă coexistenţa paşnică a Israelului şi a unui viitor stat palestinian.
Chiar şi în eventualitatea unui acord cu palestinienii, Israelul cere un control militar cuprinzător asupra tuturor teritoriilor palestiniene.
