Guvernul României i-a făcut un cadou Austriei atunci când a semnat un acord bilateral la momentul deciziei din 30 decembrie 2023 privind aderarea la spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, pentru că în cazul în care procesul intentat în nume personal de Eugen Tomac ar fi câştigat, României i-ar fi greu să demonstreze că se simte discriminată atât timp cât a acceptat această înţelegere, consideră eurodeputatul PPE.
Amintim că România și Bulgaria urmează să fie primite în Schengen la 31 martie, dar numai cu aeroporturile și porturile maritime, în vreme ce la granițele terestre controalele vor continua, pentru că Austria continuă să se opună.
Premierul Marcel Ciolacu s-a declarat marți „ferm convins” că România va deveni anul acesta membru Schengen cu drepturi depline.
Eurodeputatul Eugen Tomas consideră însă că nu sunt șanse ca România să înregistreze progrese în aderarea la spaţiul Schengen în acest an după ce va adera cu frontierele aeriene şi maritime, începând cu 31 martie.
Nici propunerea de ridicarea a controalelor la frontiere între România, Bulgaria şi Grecia – pe care a propus-o iniţial Eugen Tomac în martie 2023 şi a fost reluată în acest an de mai mulţi eurodeputaţi, între care Dacian Cioloş şi Vlad Gheorghe – nu ar avea şanse de izbândă, pentru că nu se află pe agenda guvernelor de la Sofia şi Bucureşti.
În opinia sa, în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din martie nu se va discuta despre intrarea României în spaţiul Schengen, și cu frontierele terestre, „dintr-un motiv foarte simplu: toată lumea este în febra alegerilor,iar priorităţile sunt altele”: De aceea s-a adoptat această formulă aplicată foarte rar, respectiv printr-o procedură scrisă două state să fie acceptate în spaţiul Schengen fără un angajament clar cu privire la intrarea terestră”.
Tomac consideră că România a fost pusă într-o situaţie „destul de umilitoare”, fiind obligată la insistenţa Vienei să semneze un acord bilateral prin care îşi asumă o serie de angajamente care oricum izvorăsc din Acordul Schengen.
El se declară convins că acest document a fost întocmit pentru că guvernele de la Bucureşti şi Viena au fost „profund deranjate” de procesul intentat în nume personal la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), care este în fază de recurs.
Noi suntem în UE, dar ne oprim la frontierele Schengen cu procesul de integrare.
Şi asta este o chestiune extrem de gravă şi eu sunt convins că la finalul procesul pe care l-am iniţiat vom avea câteva premiere în ceea ce priveşte deciziile pe care le va lua Curtea de Justiţie a UE, dar rămâne să vedem cum se va desfăşura procesul”, a adăugat eurodeputatul PMP.
Consiliul UE a anunțat la finalul lunii decembrie că România și Bulgaria vor intra în Schengen cu frontierele aeriene și navale la 31 martie 2024.
Autoritățile de la București au încercat în negocieriledin decembrie introducerea unei date concrete pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre, însă nu au obținut decât o promisiune de negociere.
În declarația de la finalul anului, semnată de cele trei țări, anexă la comunicarea Consiliului UE, se menționează „angajamentul de a discuta în 2024 o dată pentru o posibilă ridicare a controalelor la frontierele terestre”.
Acest lucru însă condiționat de 5 măsuri care să ducă la „la o îmbunătățire semnificativă a situației migratorii în Austria”, măsuri suplimentare care nu s-au aplicat în cazul niciunei alte țări care a aderat la Schengen.
Totul depinde tot de Austria, deciziile luându-se în unanimitate.
De altfel, acest lucru este semnalat și în decizia Consiliului UE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii: „Consiliul depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne.
Decizia respectivă se adoptă de către Consiliu hotărând în unanimitate, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare a Republicii Bulgaria și a României din 2005”.
Care ar putea fi data probabilă a integrării terestre, și cea mai importantă, a României în Schengen? Așa cum stau lucrurile în acest moment, cel mai probabil, o ar putea fi luată la finalul acestui an, iar integrarea efectivă ar putea fi în 2025.
Acest lucru se datorează contextului electoral european al acestui an și faptului că în Austria au loc alegeri interne în toamnă, fiind puțin probabil ca poziția Vienei să se schimbe până atunci.
Austria nu vrea încă România și Bulgaria în Schengen cu totul.
Ministrul de Interne Gerhard Karner a susținut la finalul lui 2023 că integrarea cu aeroporturile și navală este „un pas înainte”, dar „ar fi greșit” în acest moment să se dea undă verde pentru aderarea și cu frontierele terestre.
„Ar fi greșit în stadiul actual.
Controalele la frontierele terestre sunt încă necesare.
Nu este vorba doar despre România și Bulgaria.
Întregul sistem de migrație este în dezordine.
Nu eu sunt cel care da note României și Bulgariei.
Sunt dedicat unui sistem funcțional la nivel european.
Și asta va fi cazul doar dacă frontiera externă este protejată.
Aceasta este, de asemenea, o parte esențială a noului pact privind azilul și migrația pe care UE l-a convenit și pe care acum trebuie să-l aducem la viață.
Numai atunci poate exista din nou libertate deplină de călătorie în UE”, a declarat Karner într-un interviu pentru Die Presse.
(Foto: Dreamstime.
ro)CITEȘTE ȘI: Ursula von der Leyen, convinsă că România şi Bulgaria vor deveni în curând membri deplini ai Schengen
