Din primele 12 localități din România care înregistrează o puternică hemoragie a populației, jumătate sunt din Buzău.
Se pleacă masiv de acolo; una din explicații poate fi nivelul mic al salariilor, iar ambițiile primarului de acolo sunt mari: „Vreau ca Buzăul să devină unul dintre orașele cele mai bune de locuit din România”, spune el.
Ciudanovița- de la 1100 locuitori, abia mai sunt puțin peste 500Ca în multe alte locuri din România, nu prea ai unde munci acolo ca să faci bani și să îți întemeiezi o familie.
Prin urmare nu e de mirare că oamenii pleacă unde văd cu ochii.
Site-ul Primăriei e lipsit de informații, iar pana cu strategia de dezvoltare locală e goală.
Fosta colonie muncitorească de la Ciudanoviţa, înfiinţată la poalele minelor de uraniu din Munţii Banatului, s-a transformat într-un oraş fantomă.
Comuna Ciudanoviţa se află în judeţul Caraş-Severin, la aproximativ 20 de kilometri de Oraviţa.
În vremea regimului comunist, în această zonă au funcţionat două mine de uraniu: Ciudanoviţa şi Lişava.
Minele de la Ciudanoviţa au fost deschise şi exploatate de ruşi, ca plată a unor datorii de război.
Aşa s-a ajuns ca populaţia, adusă din toate zonele ţării, să depăşească aici 10.
000 de persoane.
Oamenii au venit pentru că în schimbul muncii grele au primit salarii mari şi alimente, care în alte zone lipseau.
Activitatea a continuat până la sfârşitul anilor ’90, când minele au fost închise definitiv, fără să fie ecologizate.
Detalii, aici Primele 100 de localități din topul localităților depopulate au pierdut echivalentul populației unui județ mai modest (de circa 300.
000 de locuitori).
Valea Salciei (Buzău) e într-o situație similară.
De la peste 1000 de locuitori, mai are mai puțin de 600.
În peste 20 de localități populația nu depășește 500 de oameni, cazul cel mai dramatic fiind cel de la Bătrâna, unde sunt 88 de localnici.
Despre localitatea Bătrâna din Hunedoara, s-a mai scris.
Este cea mai mică din țară, având 88 de locuitori.
A doua este Brebu Nou, urmată de Ceru-Băcăinți din județul Alba.
Avem apoi Bunila, Bulzeștii de Sus și celelalte din graficul de mai sus.
De altfel, cele mai mici 100 de localități ar încăpea adunat într-un oraș de dimensiunea Slatinei sau Călărașiului, iar primele cele mai mici 1000 de localități ar încăpea în București.
Partea proastă e că scăderea populației nu este o veste bună din foarte multe motive.
O parte le explică foarte bine Barbu Mateescu, aici.
Despre altele, a vorbit prin 1937, John Maynard Keynes, în timpul prelegerii sale despre „Consecințe economice ale scăderii populației”.
Keynes avertiza acum aproape 100 de ani că o populație în scădere are efecte economice secundare urâte.
Mai puțini oameni înseamnă un consum mai mic, adică o producție mai mică, adică șomaj ridicat.
Pe plan fiscal înseamnă creșteri de taxe, iar în zona pieței muncii înseamnă creșterea vârstei de pensionare.
Exact ceea ce spunea Radu Crăciun într-o discuție recentă cu HotNews.
Una peste alta, scăderea populației României, mai ales în perspectiva deceniilor următoare, ar trebui să le dea coșmaruri celor din Guvern.
Să sperăm doar că toate aceste date vor fi luate foarte în serios de diriginții politici naționali.
