Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a recunoscut la Conferința de Securitate de la München că Occidentul aplică standarde duble în conflictele din Gaza și Ucraina, deși a îndrăznit doar să-l indice pe Vladimir Putin drept principalul beneficiar, potrivit El Mundo, citat de Rador Radio România.
„Rusia profită de greșelile noastre, dublul standard este de vină”, a spus Borrell în timpul participării sale la ultima zi a așa-numitului „Security Davos”, la care au participat numeroși șefi de stat sau de guvern, miniștri ai Afacerilor Externe și ai Apărării, precum și experți din întreaga lume, pentru a dezbate situația internațională și foarte specific despre Ucraina și Orientul Mijlociu.
Borrell, mai relaxat în declarațiile sale pe măsură ce i se apropie de sfârșitul mandatului de Înalt Reprezentant al UE pentru Politica Externă, a declarat că, dacă UE dorește să joace un rol geopolitic, trebuie să evite dispersarea abordărilor, ceea ce ar forța statele membre să înceteze „să-şi facă propriul joc”.
Spaniolul a fost deosebit de clar în ceea ce privește Orientul Mijlociu, convins că pacea în această regiune necesită o perspectivă clară asupra poporului palestinian și că Israelul nu își va putea garanta securitatea doar prin mijloace militare.
La fel crede și ministrul spaniol al Afacerilor Externe, José Manuel Albares.
Într-o dezbatere paralelă cu premierul palestinian, Mohamed Shtayeh, Albares a subliniat că atunci când Spania solicită o încetare permanentă a focului, intrarea imediată a ajutorului umanitar și urgentarea eliberării ostaticilor israelieni care sunt încă în mâinile aripii armate a Hamas, „toate acestea fiind atât în beneficiul israelienilor, cât și al palestinienilor”.
„De câteva ori de-a lungul istoriei, atât palestinienii, cât și israelienii au convenit asupra unei soluții cu două state.
Așa că să profităm de această oportunitate tragică și să o facem”, a spus ministrul, căruia îi lipsește „o viziune politică în spatele tuturor acestor violențe”.
„Există un risc real de contagiune (de violență) dincolo de Gaza.
Vedem ce se întâmplă în Cisiordania.
Suntem foarte, foarte îngrijorați de un Liban care este deja foarte fragil”, a subliniat el.
Shtayeh a fost de acord cu el, dar a amintit că palestinienii au rămas fără interlocutor.
„Când nu există partener, nu poate exista un proces.
Este nevoie de intervenția unui terț, care ar putea fi Europa, ONU, Statele Unite sau țările arabe care să vină cu o soluție”, a adăugat el.
Cu o zi mai devreme, președintele israelian Isaac Herzog declarase că cei care cer o soluție cu două state ar trebui să se gândească că Israelul trebuie să împiedice statul vecin să fie unul terorist.
Shtayeh nu a răspuns la această acuzație, dar a lăsat deschisă posibilitatea unui acord cu Hamas, dacă acesta aderă la principiile Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OLP), care, a spus el, nu dorește distrugerea Israelului, ci o soluție în două stări.
Fostul lider al opoziției israeliene și fost ministru de Externe, Tzipi Livni, care participa la discuție, a insistat că „Hamas nu acceptă dreptul Israelului de a exista”, dar a recunoscut că posibilitatea soluției cu două state „aduce securitate”, dacă va fi însoțită de o nouă structură de securitate cu saudiții și iordanienii și va exista o schimbare şi în Gaza.
Prioritatea acum este suspendarea luptei pentru a facilita intrarea ajutorului umanitar în Gaza și eliberarea ostaticilor.
Președintele israelian și premierul Qatarului, Mohamed bin Abderrahman Al Thani, au vorbit despre aceste probleme în cadrul conferinței de la München.
Nu a fost singura întâlnire bilaterală pe care Conferința de Securitate a făcut-o posibilă.
Borrell s-a întâlnit, separat, cu prim-ministrul Libanului, Najib Mikati, ministrul egiptean de Externe, Sameh Shoukry, și ministrul saudit de Externe, Faisal bin Farhan.
Borrell și Mikati s-au angajat să „colaboreze îndeaproape” pentru a propune un proces de pace cuprinzător pentru întreaga regiune a Orientului Mijlociu, care se confruntă cu o escaladare a războiului în ultimele luni, odată cu războiul din Gaza, atacurile rebelilor șiiți Houthi din Yemen împotriva navelor comerciale care trec prin Marea Roșie și înfruntările de la granița dintre Liban și Israel între armata israeliană și grupul șiit libanez Hezbollah.
Proeminența Gazei în ultima zi a Conferinței de la München nu a umbrit relevanța acordată Ucrainei și amenințării ruse, mai ales când deschiderea acestui for s-a suprapus cu vestea morții adversarului rus Aleksei Navalnîi.
Expresiile de sprijin pentru Ucraina, care au inclus prezența președintelui Zelenski și a ministrului său de Externe, Dmitro Kuleba, au fost unanime, cu excepția Chinei, care a rămas echidistantă.
Șeful diplomației chineze, Wang Yi, nu s-a opus însă unei întâlniri cu Kuleba și să asculte care este viziunea Ucrainei pentru summitul global pentru pace care va avea loc în curând în Elveția și la care Rusia nu a fost invitată.
Atâta vreme cât nu există negocieri între Kiev și Moscova, perspectivele de pace pe care le-ar putea aduce această conferință sunt slabe și, fără să o spună, Wang consideră că este un eșec.
„În prezent, nu există condițiile pentru ca părțile implicate în conflict să se așeze din nou la masă pentru a negocia”, a spus el.
China, însă, continuă să încerce să medieze: „Cu cât negocierile de pace vor avea loc mai devreme, cu atât pierderile ambelor părți vor fi reduse”, a indicat el, potrivit El Mundo, citat de Rador Radio România.
