Un spital privat construit inițial într-o parcare nefolosită a ajuns, în decurs de 13 ani, să aibă o suprafață de 23.
000 de metri pătrați și 10 certificări de excelență internaționale.
Cum a fost posibil? Dr.
Alina Ambrozie, director executiv al Ponderas Academic Hospital, și prof.
dr.
Cătălin Copăescu, director medical al Ponderas Academic Hospital, cofondatorii spitalului care acum face parte din Regina Maria, spun povestea mai puțin cunoscută a unui spital etalon, recunoscut internaţional pentru calitatea actului medical şi siguranţa pacientului.
În 2010, Dr.
Alina Ambrozie și dr.
Cătălin Copăescu erau medici chirurgi la Spitalul Sfântul Ioan din Capitală.
Lucrau acolo din 1990, așa că au avut timp nu numai să învețe medicină, nu numai să se cunoască și să se căsătorească, ci și să se confrunte cu dificultățile nesfârșite din sistemul public de sănătate.
Pe-atunci, spitalele de stat treceau prin probleme de finanțare și aprovizionare, iar medicii – îndeosebi chirurgii – se loveau de lipsa materialelor și a consumabilelor fără de care nu-și puteau face meseria atât de bine pe cât știau că ar putea.
Uneori erau nevoiți să amâne operații, alteori să trimită pacienții să-și cumpere singuri diferite materiale.
Nu puteau întotdeauna să-și facă meseria într-un mod onorabil, iar asta era – evident – frustrant.
„Din toate aceste frustrări, a apărut acest vis care, recunosc, a fost inițiativa soțului meu”, spune dr.
Alina Ambrozie, director executiv al Ponderas Academic Hospital.
Delta Hospital, strada Răcari, cartierul DristorPentru unii, ideile ambițioase rămân la stadiul de vis.
Dr.
Cătălin Copăescu a trecut la fapte.
A strâns o echipă de medici și, împreună cu dr.
Ambrozie, a adunat resurse din toate direcțiile.
În 2010 a deschis un ambulatoriu, adică o unitate medicală care nu presupune internarea pacienților.
„A fost o inițiativă extrem de curajoasă și ambițioasă în anul 2010.
Am deschis în două etape, mai întâi în aprilie și apoi în noiembrie.
Ambulatoriul, care avea 2.
500 de metri pătrați, se afla pe strada Răcari, în zona Dristor.
Acel spațiu, acea clădire era, de fapt, o parcare nefolosită a unui prieten”, își amintește dr.
Alina Ambrozie.
Dr.
Alina Ambrozie, director executiv al Ponderas Academic HospitalUn an mai târziu, în mai 2011, au deschis și spitalul, în alți 2.
500 de metri pătrați.
Practic, într-un an unitatea medicală și-a dublat capacitatea, devenind un spital unde oamenii erau operați, rămâneau internați și reveneau pentru controale.
Să fii medic e una, să fii antreprenor e alta.
Cei doi medici ziua operau și se ocupau de pacienți, iar seara făceau ședințe prelungite în care stabileau strategii pe termen scurt.
Ulterior, după ce au intrat într-un proces de consultanță de branding, au decis să schimbe denumirea spitalului în Ponderas, „de la pondere, care înseamnă echilibru în greacă”, spune dr.
Alina Ambrozie, adăugând că această schimbare de nume a avut în vedere și profilul principal de la acel moment al spitalului – unul de bariatrie, dedicat pacientului cu probleme legate de obezitate.
La început, spitalul Ponderas era „ascuns” între blocuri, nu avea vizibilitate de la stradă, dar cei doi medici și echipa lor au reușit, prin practica medicală, dar și pricepere antreprenorială, să se facă remarcați.
La început, spitalul se numea Delta Hospital și se afla pe strada Răcari, între blocuri.
Până în 2015, Spitalul Ponderas a devenit neîncăpător.
„Doream spațiu mai generos pentru cazarea pacienților, un bloc operator mai mare, mai multe paturi de terapie; deja veniseră alături de noi și mai mulți colegi și reușiserăm să avem un nucleu important de chirurgie, format din specialiști cărora li s-au alăturat ulterior și urologi, cardiologi.
Așa că, în 2015, ne-am mutat în strada Nicolae Caramfil”, își amintește dr.
Alina Ambrozie.
La început, bariatriaÎn 2012, pentru că a trebuit să se ocupe intens de managementul spitalului, dr.
Alina Ambrozie a renunțat la chirurgie.
La început, a avut un sentiment de regret, pentru că, spune ea, „orice satisfacție financiară ai ca manager/antreprenor, bucuria și lacrimile din ochii unui pacient pe care l-ai ajutat nu se pot compara cu nimic altceva, iar medicina e o profesie pe care am făcut-o cu foarte multă dragoste”.
Și-a dedicat mult timp propriei pregătiri de business și a lucrat cu firme de consultanță ca să găsească direcția potrivită pentru spitalul Ponderas: „Era foarte greu să zici că intri pe o piață de servicii medicale încercând să acoperi toată gama de intervenţii chirurgicale.
Așa că, la acel moment, am decis să ne ocupăm de patologia pacientului bariatric.
Dar această patologie nu înseamnă numai chirurgie bariatrică, ci cuprinde patologia unui pacient cu o afecțiune gravă, care își lasă amprenta asupra întregului organism, de la inimă, vase, ficat, picioare sau coloană”.
La acel moment, chirurgia metabolică – numită inițial chirurgia obezității – exista de aproximativ zece ani în lume, iar în România se făcea deja de câțiva ani în sistemul public de sănătate; nu era o noutate, dar accesul pacienților la ea era foarte dificil, din cauza costurilor foarte mari.
„În România, se făcea chirurgie bariatrică în spitalele de stat de vreo trei-patru ani, introdusă de dr.
Cătălin Copăescu la Spitalul Sfantul Ioan din București.
Ulterior, au început și alte centre să facă (n.
r.
– acest tip de chirurgie).
Dar chirurgia bariatrică este o chirurgie foarte scumpă, ca să o faci laparoscopic îți trebuie niște consumabile care costă foarte mult, iar pacientul din sistemul public nu putea să beneficieze de toate aceste lucruri.
Am decis, astfel, ca acest tip de chirurgie se potrivește foarte bine sistemului de sănătate privat”, explică dr.
Alina Ambrozie modul în care au luat decizia de a se concentra, la început, pe bariatrie.
Prof.
dr.
Cătălin Copăescu, director medical al Ponderas Academic HospitalÎn plus, dr.
Cătălin Copăescu, prezent tot timpul la cursuri și congrese internaționale, a observat efectele benefice ale operației bariatrice de micșorare a stomacului nu numai asupra aspectului fizic, ci asupra stării de sănătate în ansamblu.
Persoana care trecea printr-o astfel de intervenție slăbea foarte mult în primul an și, în plus, beneficia chiar și de remisia patologiilor asociate kilogramelor în plus, precum diabetul, hipertensiunea, steatoza hepatică.
Mutarea în strada Nicolae Caramfil și fuziunea cu rețeaua Regina MariaDin nevoia de a-și crește capacitatea, în ianuarie 2015, Spitalul Ponderas s-a mutat în Strada Nicolae Caramfil din București, acolo unde se află și astăzi.
Atunci, ocupa 9.
000 de metri pătrați din cei 23.
000 cât are clădirea.
Mutarea în noul sediu, împreună cu notorietatea pe care Spitalul Ponderas deja o avea, au atras atenția Rețelei Private de Sănătate Regina Maria.
Recepția Spitalului Ponderas când se afla în strada Răcari (stânga) și recepția spitalului din strada Nicolae Caramfil, de astăzi (dreapta)Cu toate că nu exista intenţia de vânzare, atunci când s-au așezat la masa de discuții cu managementul Regina Maria, au realizat că planurile lor de dezvoltare coincid.
Fady Chreih, CEO-ul Regina Maria, a spus: „noi știm foarte bine să facem imagistică, ambulatoriu, avem abonamente, iar voi aveți expertiza în serviciile de chirurgie, ce-ar fi să le unim într-un loc mai mare?” Ne-a plăcut foarte mult modul în care a pus problema, am creionat un plan și în iunie 2016 am devenit parte din reţeaua Regina Maria.
”, spune dr.
Alina Ambrozie.
Acum, dr.
Alina Ambrozie, care este director executiv al spitalului, face parte din comitetul de management al Regina Maria.
Cât a crescut spitalul în 13 aniUnii medici își deschid clinici sau chiar spitale, dar rămân concentrați pe o specialitate anume.
dr.
Alina Ambrozie și dr.
Cătălin Copăescu nu și-au dorit acest lucru.
Au vrut, în schimb, dintotdeauna un spital mare, pluridisciplinar, unde să poată trata pacientul din toate punctele de vedere, dar fără neajunsurile unui spital de stat.
Iar acum exact asta se întâmplă la spitalul devenit Ponderas Academic Hospital.
„Am plecat de la chirurgie metabolică și acum avem toate specialitățile: ortopedie, neurochirurgie, pediatrie, cardiologie, cardiologie intervențională și, pe viitor, vrem să dezvoltăm și chirurgia cardiovasculară.
”Dr.
Alina Ambrozie, director executiv al Ponderas Academic HospitalÎn 2011, când s-a deschis spitalul din strada Răcari, Ponderas avea o suprafață de 5.
000 mp, 3 săli de operație, 5 paturi de terapie intensivă, 48 de paturi de spital, 24 de rezerve, 10 medici care făceau în jur de 40 de operații pe lună.
În 2023, Ponderas Academic Hospital are o suprafață de 23.
000 mp, ocupând întreaga clădire din strada Nicolae Caramfil şi este compus din 15 săli de operație, 30 de paturi de terapie intensivă, 250 de paturi de spital, 50 de cabinete medicale, 300 de medici, și face în jur de 650 de operații în fiecare lună.
„Inițial aveam doar pacienți obezi, pacienți de bariatrie și cazuri simple ce mai veneau special la anumiți doctori.
Acum, putem să acoperim orice fel de patologie.
”, spune.
Dr.
Ambrozie.
Camera de gardă și urgențele în sistemul privatDepartamentul de primiri urgențe al spitalului Ponderas a fost înființat în 2015, odată cu mutarea în strada Nicolae Caramfil.
La acel moment, camera de gardă era destinată numai pacienților operați în spital.
În prezent, în Ponderas există camera de gardă cu 16 paturi și 12 linii de gardă, pentru principalele specialități din spital – Chirurgie, terapie intensivă, medicină internă, cardiologie, pediatrie, imagistică, ortopedie, urologie etc.
„În 2017 a apărut și camera de gardă pentru copii, când s-a mutat secția de pediatrie de la Spitalul Băneasa în spitalul nostru.
Și, de la câteva prezentări pe săptămână, câte aveam în 2015-2016, acum avem între 50 și 60 de prezentări pe zi la camera de gardă de adulți și 60-70 de prezentări pe zi la camera de gardă de pediatrie”, spune dr.
Ambrozie.
Până relativ de curând, exista în rândul pacienților concepția că, dacă ai o problemă urgentă, tot la un spital de stat ajungi.
Ideea nu mai este de actualitate, spune dr.
Alina Ambrozie.
Da, medicina privată a început în felul acesta, cu patologie simplă și predictibilă, fără urgențe, bazându-se mai degrabă pe condiții hoteliere de calitate decât pe actul medical complex.
Dar, în timp, lucrurile s-au schimbat enorm.
„Cazurile medicale simple se întâmplau în 2005-2007.
Acum, în 2023, în sistemul privat se pot rezolva toate patologiile existente.
Tehnologia cea mai performantă și modernă este în spitalele private, pentru că spitalele private investesc.
De exemplu, în rețea, avem 3 roboți daVinci.
Cu toate că chirurgia robotică a apărut inițial în sistemul public, acesta nu a putut să țină pasul cu cheltuielile”, explică dr.
Ambrozie.
Rolul echipei multidisciplinare în spitalele privateDr.
Cătălin Copăescu nu a putut concepe ideea de compromis în medicină.
Însă, la un moment dat, complexitatea patologiei, numărul mare al pacienților, dificultatea anumitor procedee pot fi – toate la un loc – prea greu de gestionat pentru un singur medic.
Atunci, e nevoie de o echipă multidisciplinară, care să lucreze sinergic în jurul pacientului.
Pornind de la ideea de organizare procedurală a unui tumor board – în care echipe multidisciplinare se coordonează pentru tratarea pacientului oncologic din perspective medicale diferite –, au încercat să stabilească echipe multidisciplinare și pentru alte abordări medicale.
„Beneficiarul echipelor multidisciplinare, în final, este pacientul.
Dar există beneficii și din perspectiva echipei medicale.
Instituția trebuie să-și asume o asemenea organizare încât programul de consultații, de investigații, întâlnirile multidisciplinare să poată fi aliniate în calendarul tuturor membrilor.
Forța unei echipe multidisciplinare, care implică eforturi din partea fiecăruia, este mult mai mare decât a unui singur individ”, adaugă dr.
Cătălin Copăescu.
10 certificări de excelență„Pentru noi, la începuturile aventurii în acest spital, adică 2011, excelența a fost unul dintre dezideratele obligatorii din punct de vedere medical.
Am vrut să ne organizăm într-un cadru predictibil, un cadru pe care noi, echipa medicală, să-l putem decide ca organizare, ca amploare, ca evoluție, mult mai prompt decât se întâmpla de obicei atunci când formulai o cerere către echipa managerială în spitalul de stat”, explică medicul.
Dr.
Cătălin Copăescu și-a dorit întotdeauna ca Spitalul Ponderas să devină un centru de excelență.
Luându-și inspirația de la instituții medicale din Statele Unite ale Americii, dar și din Europa, la scurt timp după deschiderea spitalului au avut organizarea în echipe multidisciplinare și dotările necesare pentru a putea aplica, în 2011, documentele pentru a deveni un centru de excelență.
Astfel, la începutul anului 2012, spitalul Ponderas a primit certificarea de Centru de Excelență în Chirurgie Bariatrică și Metabolică, eliberat de International Federation for the Surgery of Obesity and Metabolic Disorders (IFSO) European Chapter.
Condițiile necesare pentru a deveni centru de excelență nu se referă numai la dotare și la organizarea echipelor multidisciplinare, ci și la raportarea unor rezultatele foarte bune către instituțiile care evaluează calitatea actelor medicale ca fiind de excelență.
Prin urmare, nu este important numai să obții o astfel de certificare, ci și să o păstrezi, dovedind constant că o meriți, prin raportarea rezultatelor pacienților tăi.
„Nu poți fi centru de excelență astăzi și mâine să nu mai fii.
A atinge un astfel de deziderat înseamnă o activitate permanentă, trebuie să fii tot timpul actualizat, pentru că în 2023 e diferit față de 2012, față de 1990.
O astfel de certificare presupune auditarea din trei în trei ani și o raportare permanentă a rezultatelor.
Deci, din momentul în care ai ajuns să fii centru de excelență, urmează un traseu pe care îl menții permanent la acest nivel, ești conectat și comparat cu centre internaționale similare și te pregătești permanent pentru următoarea inspecție”Prof.
dr.
Cătălin Copăescu, medic chirurgie generală, director medical al Ponderas Academic HospitalDr.
Copăescu spune că momentul obținerii unei certificări de excelență reprezintă un moment de satisfacție extraordinar nu numai pentru sine, ci pentru întregul colectiv implicat în proces.
În 2013, spitalul Ponderas a obținut cea de-a doua certificare ca Centru de Excelență în Chirurgie Bariatrică și Metabolică, de data aceasta din partea auditorului american Surgical Review Corporation.
Ulterior, modelul de organizare învățat în chirurgia bariatrică s-a multiplicat pentru alte patologii.
Astfel, Ponderas Academic Hospital este primul Centru de Excelență în chirurgie colorectală, în chirurgia herniilor, chirurgie minim invazivă, chirurgie ortopedică, chirurgie robotică, chirurgia sânului, chirurgie bariatrică revizională și centru de excelență în chirurgie bariatrică adresată copiilor și adolescenților.
Peste toate aceste 10 certificări de excelență, care vizează departamente diferite, Ponderas Academic Hospital a devenit, în 2019, un spital de excelență, după ce a obținut Acreditarea JCI *(Joint Commission International).
„Ne-am propus să aplicăm pentru o desemnare de excelență la nivel exhaustiv și am devenit singurul spital general cu o astfel de acreditare din Europa de Est, iar după trei ani, adică în 2023, am fost reauditați și am obținut continuarea acestei desemnări de spital de excelență”, spune directorul medical al Ponderas Academic Hospital.
Surgical Training Institute – centru de training pentru medici din țară și din străinătateÎncă de la început, de când se numea Delta Hospital, instituția medicală a avut un centru de training.
„Am realizat de la început că, indiferent cât de amplă este dotarea spitalului, cât de conformă cu realitățile zilei la nivel internațional, cât de plină este magazia cu materiale și farmacia cu medicamente, ceea ce face diferența pentru rezultate este modul în care medicii gestionează această dotare”, spune dr.
Copăescu, cel care, anterior, coordonase un astfel de centru în spitalul de stat de unde a plecat.
„Cred că ați auzit vehiculându-se: «Lipsește x, lipsește y, nu avem, nu ni se dă, nu ni se pune la dispoziție».
În spatele unei astfel de afirmații, care de multe ori este o realitate, medicii, colegii asistenți, personalul medical în ansamblu, se poziționează ca niște victime și uneori se complac într-o astfel de situație: «Aș face, dar nu am».
A fost o revelație când am aflat că, având la dispoziție toate aceste echipamente, unii colegi se află în situația în care nu știu să le folosească așa cum trebuie, să le gestioneze așa cum trebuie, nu știu să obțină ceea ce ar trebui să obțină de la o dotare, de la o aprovizionare la acest nivel.
Fie faci abuz, fie nu le folosești așa cum trebuie.
Ai nevoie de o școală pentru așa ceva!”, explică dr.
Copăescu ce l-a determinat să fie foarte exigent în ceea ce privește educația medicală continuă și actualizarea cunoștințelor medicilor în ceea ce privește noile tehnologii și proceduri chirurgicale.
Sala de training a spitalului din strada Răcari (stânga) și sala de training a spitalului din strada Nicolae Caramfil (dreapta)Acum, Surgical Training Institute organizează de cel puțin două ori pe lună cursuri pentru chirurgii români și chiar pentru medici care vin din străinătate să se specializeze aici.
„Investim foarte mult în educație”, spune și dr.
Alina Ambrozie, „avem încă de când eram în strada Răcari un centru de training, care a fost inițial pentru educația chirurgilor generalisti, dar acum toate specialitățile chirurgicale beneficiază de cursuri în centrul nostru de training, Surgical Training Institute”.
„În afară de acest centru de training pentru medici, avem și un centru de formare pentru asistenții medicali, care aparține rețelei Regina Maria – Academia de Asistenți.
Întâmplător este localizată tot în această clădire, unde formăm în permanență personalul medical”, adaugă directorul executiv al Ponderas Academic Hospital.
De ce un spital privat?„Avem grijă ca diagnosticul să fie pus rapid și corect, folosim medicamente foarte bune, echipamente medicale de ultimă generație, consumabile de unică folosință, încercăm să scurtăm cât se poate de mult durata de spitalizare și mai facem ceva – ne urmărim foarte atent pacienții și după externare.
Îi chemăm în permanență și urmărim dacă rezultatele intervențiilor chirurgicale pe care le-am făcut sunt cele pe care le așteptăm”, spune dr.
Alina Ambrozie.
Dr.
Alina Ambrozie și dr.
Cătălin Copăescu știu foarte bine ce înseamnă sistemul public de sănătate, chiar dacă l-au părăsit în urmă cu mulți ani.
Știu și că un spital privat nu înseamnă numai o afacere, pentru că nu ar fi ajuns atât de departe dacă nu ar fi pus pacientul în centrul atenției întregului efort medical și managerial.
Articol susținut de Regina Maria
