Ucraina a făcut primii paşi importanţi în modificarea legislaţiei pentru minorităţi, inclusiv în învăţământ, astfel încât predarea în şcolile din comunităţile româneşti să poată fi continuată în limba română, cum a existat de sute de ani, dar mai sunt necesare „câteva corecții”, spune secretarul responsabil al Uniunii inter-regionale „Comunitatea românească din Ucraina”, Aurica Bojescu.
În decembrie, Parlamentul ucrainean a aprobat trei proiecte de lege necesare pentru a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană, inclusiv unul referitor la drepturile minorităţilor naţionale, un demers aşteptat de România.
Secretarul responsabil al Uniunii inter-regionale „Comunitatea românească din Ucraina” a explicat pentru Agerpres că Parlamentul ucrainean a abrogat prevederile legislative care impuneau şcolilor cu predare în limba minorităţilor, inclusiv cele în limba română, să introducă progresiv predarea în limba ucraineană a disciplinelor de bază, de la 20% din totalul orelor de curs în clasa a V-a până la 60% în clasa a XI-a.
Aurica Bojescu arată că schimbările legislative s-au produs în special ca urmare a şedinţei comune dintre guvernele României şi Ucrainei, care a avut la Kiev în 18 octombrie 2023, dar şi sub presiunea Comisiei Europene, care negociază cu Ucraina aderarea la Uniunea Europeană, dar şi a Consiliului Europei.
Cu toate acestea, secretarul responsabil al Uniunii inter-regionale „Comunitatea românească din Ucraina”, care a participat la discuţiile cu comisarul Uniunii Europene pentru Extindere, dar şi la negocierile cu Ministerul Învăţământului de la Kiev şi cu Serviciul de Stat pentru Etnopolitică şi Libertatea Conştiinţei din cadrul Guvernului de la Kiev, consideră că actul normativ de bază privind învăţământul mai necesită câteva corecţii, în interesul comunităţii româneşti din Ucraina, care îşi doreşte păstrarea învăţământului în limba română în şcoli.
Conform sursei citate, unul dintre articolele care trebuie revizuite este legat de predarea în limba minorităţilor la nivel de unităţi de învăţământ, nu numai la nivel de clasă, şi revenirea la statutul şcolilor cu predare în limba română, cum a fost până în 2017.
Cea de a doua modificare vizează Bacalaureatul în limbile minorităţilor, respectiv în limba română.
Ea susţine că întreaga comunitate românească are revendicări „constructive”, care au la bază prevederile Constituţiei ucrainene, dar şi normele juridice internaţionale referitoare la minorităţi.
În decembrie 2023, Parlamentul ucrainean a aprobat trei proiecte de lege necesare pentru a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană, inclusiv unul referitor la drepturile minorităţilor naţionale, o condiţie esenţială din partea Ungariei, care s-a opus candidaturii Ucrainei la UE, dar în acelaşi timp un demers aşteptat şi de România, care a criticat prima formă a legii.
Limbile minoritare se referă în principal la română și maghiară, vorbite în unele comunități din vestul Ucrainei.
Budapesta a intrat în conflict cu Kievul din cauza a ceea ce consideră a fi limitări ale drepturilor etnicilor maghiari din vestul Ucrainei, în special în ceea ce priveşte educaţia.
Modificările sunt următoarele:Legea inițială, adoptată în decembrie 2022, a fost criticată dur de către Ministerul român al Afacerilor Externe.
Într-un comunicat remis presei pe 22 decembrie 2022, Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat că Bogdan Aurescu i-a transmis omologului său ucrainean, Dmitro Kuleba, o analiză extrem de critică după adoptarea acestei legi, considerând „regretabil” că actul normativ a fost adoptat fără consultarea Comisiei de la Veneția și a comunității românești din Ucraina.
MAE nota la momentul respectiv că noua lege reprezintă o variantă îmbunătățită în raport cu proiectele anterioare analizate la nivelul legislativului ucrainean, dar că „persistă prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene”.
Acestea ar fi:
