Care este originea umorului? ● Un extract de canabis poate ucide celulele canceroase ● Donald Trump este cel mai influent promotor al ideilor anti-știință din SUACimpanzeii (inclusiv subspecia bonobo), urangutanii și gorilele se antrenează în activități care par să fie premise ale sensului umorului.
Toate aceste specii de primate adoră să se gâdile reciproc, să se împingă sau să își fure mâncarea în joacă, fără alt scop decât acela de a se amuza, susțin patru cercetători din cadrul departamentului de antropologie de la Universitatea din Los Angeles, California.
Este pentru prima dată când un studiu analizează toate aceste comportamente și le corelează cu ceea ce avea să devină, în timp, simțul umorului uman.
Specialiștii au analizat atent 34 de primate din toate speciile amintite (toate fiind animale de la zoo), în ceea ce înseamnă peste 75 de ore de observații video.
Astfel, din 504 interacțiuni dintre membrii unui grup, 142 au fost acțiuni catalogate ca tachinări.
Este cert, susțin autorii studiului publicat în revista Proceedings of the Royal Society B: Biological Sciences că individul care inițiază astfel de acțiuni așteaptă un răspuns, după cum își privește fix „victima” farsei.
În cazul în care aceasta nu răspunde, cel care tachinează fie repetă acțiunea, fie o amplifică.
Iar acest comportament este vizibil la toate speciile de primate studiate.
Dat fiind faptul că tiparul comportamental este unul comun, teoretic, acesta trebuie să fi apărut la un strămoș comun, susțin specialiștii americani.
Unul care a trăit acum cel puțin 7 milioane de ani, posibil chiar mai mult.
Practic, umorul ar fi apărut ca o formă a unei inteligențe superioare, și a evoluat către ceea ce este azi, pe măsură ce capacitățile cognitive ale speciei umane au evoluat și ele.
Un extract concentrat de canabis a arătat un potențial remarcabil de a ucide celulele canceroase, inclusiv pe cele cu o evoluție agresivă, de tipul melanomului.
Descoperirea a fost anunțată de o echipă de cercetători de la compania MGC Pharmaceuticals din Australia în revista de specialitate Cells.
Uleiul de canabis, botezat PHEC-66, a fost folosit în teste de laborator, iar rezultatele, așa cum subliniam, au fost spectaculoase.
Mai exact, susțin autorii studiului, un extract de Cannabis sativa nu doar că a stopat creșterea și înmulțirea celulelor canceroase, ba chiar le-a forțat să se autodistrugă.
Deocamdată nu există teste clinice.
Produsul se află de abia într-o etapă incipientă a testării sale.
Pasul următor ar fi acela de a observa dacă extractul are același efect la animale sau pacienți umani.
Este adevărat și că folosirea canabisului în tratarea cancerului nu a fost studiată amănunțit, așa că specialiștii se află pe un teren complet nou.
Chiar dacă astfel de plante au fost folosite încă din preistorie, reputația proastă de care se bucură în perioada contemporană a făcut ca mulți specialiști să întoarcă spatele unor posibile studii, subliniază autorii studiului.
În Australia, spre exemplu, studiile ce privesc potențialul medicinal al canabisului au început abia din 2016, odată cu legalizarea acestuia.
În 2020, o altă companie farmaceutică din Australia a descoperit că anumite specii de canabis pot distruge celulele leucemice.
În 2015, un studiu publicat de specialiști din SUA arăta că un tratament cu ulei de canabis este eficient, în condiții de laborator, împotriva cancerului de piele.
În anul 2014, un alt studiu, publicat în Italia, a arătat că produse pe bază de canabis pot avea rezultate promițătoare împotriva cancerului pancreatic.
Acum, melanomul a fost adăugat acestei liste.
Următoarea etapă a studiului, cel puțin în cazul specialiștilor australieni, constă în teste pe animale.
Abia după ce vor observa efectele pe organisme vii, și după ce vor stabili doza necesară unui tratament eficient, ei vor putea trece la testele pe oameni.
Există mii de compuși în plantele de canabis pe care oamenii de știință nu i-au studiat.
Și, chiar dacă este devreme pentru a concluziona că măcar unul dintre aceștia poate oferi un tratament eficient împotriva cancerului, datele de până acum arată că există toate motivele pentru a aprofunda studiul proprietăților acestor plante.
Un grup de sociologi de la Universitatea din Michigan a folosit un program de inteligență artificială pentru a analiza milioane de postări de pe platforma X (fostă Twitter), din perioada 2017-2019, pentru a identifica mesajele legate persoanelor care sunt reticente față de dovezile prezentate de oamenii de știință în favoarea ideii de încălzire globală.
Pe baza acestor date, extrapolând, s-a putut crea o imagine destul de clară asupra numărului americanilor care neagă încălzirea globală, precum și mediul din care provin, sau chiar opțiunile lor politice.
Studiul, care a apărut în revista Nature Scientific Reports, arată că 14,8% dintre americani nu cred în ceea ce li se spune despre încălzirea globală.
Mai mult sau mai puțin surprinzător, o influență majoră asupra opiniei publice o au influencerii.
Iar cel mai influent dintre aceștia pare a fi fostul președinte american Donald Trump, un personaj care, nu o dată, și-a arătat reticența nu doar față de încălzirea globală, ci de știință, în general.
Nu întâmplător, cei mai mulți dintre cei reticenți sunt votanți ai partidului republican, susțin cercetătorii care au semnat studiul.
Mai mult decât atât, specialiștii au observat că între negarea încălzirii globale și reticența față de vaccinurile anti-covid există o strânsă legătura.
Iar concluzia ar fi aceea că persoanele care fac parte din categoria mai sus menționată prezintă un puternic scepticism față de știință în general.
Autorii studiului subliniază că unele dintre cele mai influente mesaje, care de altfel au și fost redistribuite de milioane de ori, sunt cele ale lui Donald Trump, în care acesta își arăta scepticismul față de încălzirea globală, dat fiind faptul că un val de frig tocmai lovise Statele Unite ale Americii.
Ulterior, pe baza unor astfel de afirmații, dar și pe baza celor care sprijineau un atac asupra Capitoliului, contul de Twitter al fostului președinte american a fost închis.
Între timp, odată ce Elon Musk a cumpărat Twitter, contul acestuia a fost reactivat.
Specialiștii amintiți sunt de părere că social media rămâne cea mai puternică platformă de răspândire a știrilor false.
În consecință, subliniază aceștia, ar trebui implementate programe care să reducă propagarea unor astfel de idei.
În aceeași măsură, ar trebui dezvoltate strategii pentru educarea și informarea corectă a populației, pentru a nu mai cădea în plasa unor personaje, e drept, puține, dar foarte influente.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!Sursa foto: profimediaimages.
ro
