Creșterea economică a României a încetinit la 2%, în 2023, de la 4,1% în 2022 și 5,7% în 2021, arată datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).
Înițial, bugetul pe 2023 a fost construit pe o creștere economică de +2,8%, în condițiile în care în 2022, PIB-ul crescuse cu peste 4%.
„In trimestrul IV 2023, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul intern brut a scăzut cu 0,4%.
Comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2022, Produsul intern brut, în trimestrul IV 2023, a înregistrat o creştere cu 2,9%.
În anul 2023, comparativ cu anul 2022, Produsul intern brut s-a majorat cu 2,0%”, potrivit INS.
Se consideră recesiune doar dacă economia scade pentru două trimestre consecutive.
Analiștii financiari estimau o creștere optimistă pentru economia României în 2023 de 1,7% – 2%, față de estimările oficiale care prevedeau o creștere a PIB de 2,8 anul trecut.
Situația economică dificilă este explicată atât prin factori externi, precum războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu, cât și de factori interni precum inflația și modificările fiscale operate de Guvernul PSD-PNL, la care se pot adăuga și măsurile electorale de majorare a pensiilor și salariilor din sectorul bugetar, din 2024.
Mai mult, încă din toamna anului trecut, Banca Națională a României avertiza asupra creșterii inflației la începutului lui 2024, cauzată în parte de maăsurile fiscal-bugetare adoptate de guvernanți.
Astfel, potrivit ultimelor date statistice, rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie anul trecut, o majorare de 0,8 puncte procentuale, resimțită de români în creșterea prețurilor la alimente și servicii.
Pensiile și alocațiile au crescut, de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8%.
În noiembrie 2023, Guvernul a adoptat proiectul de lege care prevede creșterea pensiilor cu 40%.
Până la 1 septembrie, când intră în vigoare legea pensiilor, toate pensiile ar urma să fie recalculate.
O analiză realizată de Institutul European pentru Studii Economice și publicată la începutul acestei luni semnala că sistemul de pensii din România a ajuns într-un punct critic, fiind bulversat de inegalităţi structurale, de existenţa pensiilor speciale, dar și de practicile de pensionare anticipată.
De altfel, măsura de majorare cu 40% a pensiilor, anunțată de Guvernul PSD-PNL pentru anul electoral 2024, nu face decât să pună o presiune suplimentară pe buget.
„Sistemul actual este afectat de inegalităţi structurale, inclusiv existenţa pensiilor speciale şi practicile de pensionare anticipată nejustificată.
Aceste aspecte nu doar că subminează echitatea sistemului, dar şi adaugă o presiune financiară considerabilă asupra acestuia.
Cea mai recentă modificare, în curs de desfăşurare, prevede o creştere a pensiilor cu 40% începând din 2024.
Acest model evidenţiază modul în care Pilonul 1 al sistemului de pensii este frecvent folosit de politicieni pentru a asigura voturi imediate cu preţul creşterii obligaţiilor fiscale viitoare şi a datoriei publice”, potrivit studiulului realizat în perioada octombrie – decembrie 2023 de Institutul European pentru Studii Economice.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsFoto: Depositphotos.
comCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
