Procurorul general ar urma să îi poată numi din oficiu pe procurorii care investighează infracțiunile săvârșite de magistrați, conform unui proiect de lege pus miercuri în dezbatere publică, ce prevede creşterea numărului procurorilor din structura care anchetează magistrații, după desființarea controversatei Secții speciale, care în cei trei ani de existență a făcut cinci rechizitorii.
Ministerul Justiției a pus în dezbatere proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr 49/2022 privind desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie, precum şi pentru modificarea Legii nr 135/2010 privind Codul de procedură penală.
Proiectul vizează două modificări:În prezent, procurorii îşi depun candidaturile la Consiliul Superior al Magistraturii, plenul CSM aprobă şi nominalizează viitorii procurori cu atribuţii în investigarea infracţiunilor din sistemul judiciar, după care procurorul general îi numeşte.
Proiectul prevede ca procurorul general să îi poată desemna pe procurorii care investighează infracțiunile săvârșite de magistrați, iar CSM să îi numească.
Conform Ministerului Justiției, este nevoie de această modificare pentru a facilita ocuparea cât mai rapidă a schemei de personal din cadrul structurii fostei Secții Speciale – Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).
La acest moment, din 59 de posturi sunt ocupate doar 38, deficitul fiind de o treime dintre posturi.
La Parchetul General sunt doar trei procurori din necesarul de 14.
Ministerul Justiției spune că aceste modificări au fost „agreate cu toţi actorii implicaţi în procedură, procurorul general şi conducerea CSM, dar şi cu Comisia Europeană”.
În expunerea de motive a proiectului se arată că de la fosta Secţie specială au fost preluate 7.
754 de dosare, iar totalul dosarelor nou înregistrate, după desființarea SIIJ, este de 2.
054, rezultând un total de 9.
808.
În 30 noiembrie 2023, potrivit datelor statistice comunicate de Parchetul General, din cele 10.
035 de dosare, 6.
338 cau fost soluţionate de procurorii anume desemnați, iar numărul de procurori anume desemnaţi era de 40 (din numărul total de 59 de procurori prevăzut de lege).
n 31 decembrie 2023, numărul cauzelor aflate în lucru era de 3.
180.
În prezent, numărul procurorilor desemnaţi este de 38.
Controversata secție specială a fost desființată în martie 2022, noua structură funcționând cu 12 procurori de la Secția de urmărire penală a Parchetului General și 30 de la parchetele curților de apel.
De la înființare, în octombrie 2018, și până la finalul lunii octombrie 2021, Secția de Investigare a Infracțiunilor în Justiție (SIIJ) a cheltuit peste 24,58 de milioane de lei.
Din acestă sumă, peste 19,2 milioane de lei au fost pentru salariile procurorilor, ofițerilor și personalului auxiliar, conform unor date transmise vineri HotNews.
ro de către Parchetul General, în noiembrie 2021.
Secția specială a plătit peste 1,5 milioane de lei chirii pentru locuințele de serviciu ale angajaților și peste 1,8 milioane de lei diurnă.
În total, aproape 3,4 milioane de lei (3.
397.
545).
O sumă importantă – 1.
183.
230 – a fost cheltuită pentru chiria sediului SIIJ.
Indemnizația de hrană pentru procurori și personalul auxiliar juridic și conex este inclusă în venitul brut, iar coloana ”Drepturi nete” este formată din: 3 călătorii/anual, o călătorie/an pentru concediul de odihnă și 4 călătorii/lunare, plus drepturile nete ale ofițerilor de poliție judiciară detașați la această secție: norma de hrană și norma de echipament.
Secția specială a avut 31 de posturi, din care 15 posturi de procuror.
La finalul anului 2021 erau ocupate 6 posturi de procuror, preciza Parchetul General.
Cel mai cunoscut dosar al SIIJ a fost cel vizând-o pe fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi.
În martie 2019, în plină procedură de desemnare a procurorului șef european, Secția Specială a anunțat că Laura Codruța Kovesi a fost plasată sub control judiciar pentru 60 de zile, dosarul fiind instrumentat de Adina Florea.
Kovesi a fost acuzată de luare de mită, abuz în serviciu (cinci acte materiale) și mărturie mincinoasă, fiindu-i impusă interdicția de a părăsi țara.
Autoritățile de la Bruxelles au acuzat atunci Guvernul de la București că încearcă astfel să o împiedice pe fosta șefă a DNA să ajungă la conducerea Parchetului European.
În 3 aprilie 2019, instanța supremă a decis definitiv ridicarea măsurii controlului judiciar în cazul fostei șefe a DNA Laura Codruța Kovesi.
Dosarul în care Laura Codruța Kovesi a fost plasată sub control judiciar de către Secția de investigare a magistraților a fost deschis în urma unui denunț al fostului deputat PSD fugar în Serbia Sebastian Ghiță.
El a acuzat-o pe Kovesi că i-ar fi cerut bani pentru plata avionului cu care urma să fie adus în țară din Indonezia fostul șef al FNI Nicolae Popa, în 2011.
Laura Codruța Kovesi era la acea vreme procuror general al României, iar Nicolae Popa fusese condamnat definitiv la 10 ani şi 4 luni de închisoare în dosarul FNI.
Secția pentru investigarea faptelor din justiție susținea că Laura Codruța Kovesi ar fi cerut și primit suma de 268.
689,36 lei de la Sebastian Ghiță pentru extrădarea lui Nicolae Popa.
În februarie 2019, SIIJ a deschis un dosar penal în urma unei plângeri depuse de luju.
ro, plângere în care prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, comisarul european pe Justiţie Vera Jourova, procurorul general al României, Augustin Lazăr, şi şefa reprezentanţei Comisiei Europene în România Angela Cristea erau acuzați de constituire de grup infracţional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, comunicare de informaţii false, în legătură cu o presupusă falsificare a raportului MCV din 13 noiembrie 2018.
După o lună, SIIJ a clasat dosarul pe motiv că fapta nu există.
În mai 2019, procurorul şef al SIIJ de la acea vreme Gheorghe Stan a trimis instanței supreme o adresă prin care anunţa că retrage apelul în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri în care erau judecaţi Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam şi Tudor Chiuariu.
