Astăzi înainte de prânz, cercul select al celor 9 membri ai Consiliului de Administrație al Băncii Naționale vor urca în Sala de Consiliu din Palatul BNR, pentru a decide dacă scad sau mențin dobânda-cheie.
În mare parte decizia deja e luată, dar azi se supune la vot hotărârea lor.
Cu puțin timp înainte, cei nouă participaseră la ședința de politică monetară unde, împreună cu membrii Comitetului de Politică Monetară (CPM) și alți câțiva directori din BNR au analizat scenariile privind evoluțiile economice.
Cel mai probabil, dobânda va fi menținută la 7%.
Guvernatorul a semnalat în mod repetat că discuțiile privind reducerea ratelor dobânzilor ar putea începe doar după ce inflația scade sub nivelul ratei cheie (7%), adică undeva în al doilea trimestru al anului.
E drept, în noiembrie, în ciuda scăderii inflației sub nivelul ratei cheie, economiștii spun că vom vedea un nou puseu inflaționist în primul trimestru, ca efect al măsurilor fiscale ale Guvernului.
Comunicatul care urmează conferinței ar putea oferi câteva îndrumări referitoare la momentul primei reduceri a ratei.
„Ne menținem estimarea noastră privind prima reducere a ratei dobânzii în ședința din luna mai a CA al BNR și ne așteptăm ca dobânda-cheie să atingă 5,75% la sfârșitul anului (față de 7,00% în prezent)”, arată o notă transmisă investitorilor de către BCR.
Dorina Antohi, cea care conduce Direcția de Politică Monetară, le prezentase mai multe documente celor 9 membri ai CA al BNR.
Documente în care era descris în cifre mersul economiei din punct de vedere macro și micro-economic.
Cel mai important document este însă cel în care li se prezintă celor nouă oameni din CA al BNR scenariile cu privire la decizia de politică monetară pe care urmează să le ia.
De regulă sunt două sau trei scenarii, fiecare cu avantajele și cu dezavantajele lui.
Ce implicații ar avea o menținere a dobânzii cheie sau ce s-ar întâmpla în situația unei decizii de creștere cu 25 de puncte de bază a ratei cheie (sau a scăderii acesteia).
Cei 9 ascultă explicațiile șefei de Direcție și își iau notițe.
Apoi stau și analizează.
Comitetul de politică monetară e format din 10 membri şi este condus de guvernatorul BNR.
Ședința Consiliului de Administrație, condusă de Isărescu.
Se discută pe marginea analizelor cu care cei 9 deja s-au familiarizat.
Uneori, Isărescu își spune rareori punctul de vedere la începutul discuțiilor, de cele mai multe ori preferând să vorbească la finalul lor.
Fiecare membru din CA își motivează opțiunea pentru una din variantele de scenariu propuse de CPM.
În final, se trece la vot.
Potrivit estimărilor semnal, PIB-ul zonei euro în 2023 a crescut cu doar 0,5%.
„Performanța slabă este legată de evoluția economiei germane și de starea de gripă a industriei sale”, arată un raport al BRD consultat de HotNews.
Modelul de afaceri german bazat pe energie ieftină din Rusia și pe comerțul intens cu China a fost schimbat de evenimentele geopolitice recente.
În tot acest timp, sfidând previziunile pesimiste, economia SUA a crescut cu 2,5% în 2023”, mai arată documentul.
Deși este încă solidă în comparație cu performanța multor economii avansate, creșterea României și-a pierdut vizibil avântul, pe fondul contracției cheltuielilor private, a activității reduse pe piața imobiliară și a cererii externe în scădere.
„Construcțiile merg înainte, susținute de investiții în infrastructură finanțate de UE în proiecte majore de eficiență energetică și transport.
Creșterea cheltuielilor private a încetinit pe fondul schimbării comportamentului consumatorilor la inflație și a costurilor mai mari ale creditelor.
Riscurile pentru proiecțiile pentru 2025 țin de ritmul consolidării fiscale după alegerile din acest an.
Inflația ar putea crește în primul trimestru (până la +0,8 pp), în principal sub impactul exercitat de creșterea și introducerea unor impozite și taxe indirecte.
Mai ales majorarea accizelor la tutun și combustibili, introducerea accizei la băuturile zaharoase, precum și creșterea cotei de TVA pentru anumite alimente cu zahăr sau pentru o serie de activități recreative și sportive.
Din al doilea trimestru al anului (2024) inflația va reveni pe o traiectorie descendentă, dar probabil mai puțin rapid.
Sigur, poate chiar să crească temporar în anumite luni din cauza efectelor de bază”, conchid economiștii BRD în raportul de luni seara.
