Comentariile fostului președinte american Donald Trump privind apărarea țărilor „rău-platnice” ale NATO au provocat noi dezbateri privind cheltuielile militare ale statelor membre în condițiile în care doar câteva dintre acestea respectă angajamentul de a aloca 2% din PIB apărării.
NATO are 31 de state membre după ce Finlanda s-a alăturat alianței în luna aprilie a anului trecut, însă ultimele estimări disponibile, publicate de Alianța Nord-Atlantică în iulie 2023, arată că doar 11 dintre țările care o alcătuiesc ar fi alocat un minim de 2% din Produsul Intern Brut cheltuielilor cu apărarea.
Acestea sunt Polonia, Statele Unite, Grecia, Finlanda, România, Ungaria, Letonia, Estonia, Lituania, Marea Britanie și Slovacia.
Toate celelalte state membre nu au respectat angajamentul privind procentul din PIB.
În afară de Statele Unite și țările Europei continentale din NATO mai fac parte Turcia, Canada și Islanda.
Turcia, care are una dintre cele mai mari armate din NATO, și-a redus dramatic cheltuielile militare în ultimii ani, acestea ajungând la doar 1,23% din PIB în 2022 pe fondul dificultăților economice cu care s-a confruntat Ankara.
Noul guvern al președintelui Recep Erdogan a promis însă anul trecut că pentru anul 2024 cheltuielile cu apărarea vor fi majorate din nou cu 150%.
Germania, țara cu cea mai mare economie din Europa, ar fi alocat doar 1,57% din PIB cheltuielilor militare în 2023, potrivit estimării făcute de NATO.
Germania a fost una dintre țintele predilecte ale lui Donald Trump în timpul mandatului său de la Casa Albă, atât fostul președinte republican, cât și membri de rang înalt ai administrației sale criticând Berlinul pe motiv că nu alocă 2% din PIB pentru apărare.
Guvernul german a argumentat în schimb că, dată fiind dimensiunea economiei țării, el investește în termeni absoluți mai mult în apărare decât multe alte state membre.
În iunie 2020, cu câteva luni înaintea alegerilor prezidențiale organizate de SUA în anul respectiv, Trump a anunțat o reducere semnificativă a numărului trupelor americane staționate în Germania, invocând un „cost extraordinar” pentru Statele Unite.
Planul a fost suspendat însă de noua administrație a lui Joe Biden la puțin timp după ce președintele democrat a fost învestit în funcție la începutul lui 2021.
Mai mulți oficiali germani din cabinetul cancelarului Olaf Scholz au declarat că se așteaptă ca echivalentul a 2% din PIB să fie alocat cheltuielilor cu apărarea în 2024, în parte mulțumită unui fond special creat pentru înzestrarea forțelor armate după începerea invaziei rusești în Ucraina.
Însă presa germană și-a exprimat în mod repetat scepticismul față de planurile anunțate de guvern, Der Spiegel acuzând în octombrie anul trecut inclusiv că guvernul lui Scholz folosește „trucuri contabile” pentru a întruni obiectivul de cheltuieli militare raportat la PIB.
Acest obiectiv a fost stabilit la summitul NATO ce a avut loc în septembrie 2014 în Ţara Galilor, liderii statelor membre convenind ca în termen de 10 ani ţările lor să ajungă să aloce 2% din PIB pentru bugetul apărării.
Acea decizie a fost o reacţie la ceea ce fusese percepută drept o deteriorare a situaţiei securităţii în Europa, la câteva luni după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia și declanșarea războiului separatist din Donbas.
Țările NATO cu cel mai mic procent din PIB alocat apărării au fost anul trecut Spania, Belgia și Luxemburg, potrivit bilanțului publicat de oficialii alianței în cursul verii.
Mai multe surse familiare cu situația au declarat însă acum pentru Reuters că NATO va publica în curând datele complete care vor arăta că mai mulți aliați au atins obiectivul privind cheltuielile cu apărarea.
În 2022 doar 7 dintre cele 30 de state membre ale NATO la momentul respectiv atinseseră acest obiectiv: SUA, Marea Britanie, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi Grecia.
După începerea invaziei rusești în Ucraina Polonia și-a sporit dramatic cheltuielile militare, ajungând la 4% din PIB în 2023, un procent mai mare alocat apărării chiar și decât Statele Unite.
Pe același subiect:
