PSD a dat de înțeles, în ultimii ani, că am fi singura țară care mai are impozit progresiv din UE.
Acest lucru este fals.
Sunt țări cu o cotă unică, dar și țări cu cotă duală (care nu este impozit progresiv).
Cel progresiv ar trebui să aibă sistem de deduceri, să aduni toate veniturile și să plătești impozitul în funcție de acele cote.
„Mulți politicieni spun că am rămas singura țară cu cotă unică și nu-i adevărat.
Avem competitori.
Ungaria are 15%, Cehia și Polonia nu au cotă progresivă, ci două cote: nu e nici unică, dar nici progresivă.
Cehia are 15% la până în 60.
000 euro pe an și 23% la peste 60.
000 de euro pe an.
Polonia are 12% și 32%: la plafonul de venituri de 23.
000 de euro pe an.
Bulgaria are cotă unică de 10%”, a declarat Angela Roșca, managing partner Taxhouse-Taxand România, la TaxEU Forum.
Să nu uităm că noi avem 10% după ce au fost mutate contribuțiile de la angajatori la angajați.
Practic, tot la fel de mult plătim către stat (ca pondere), doar că s-a mutat procentul la contribuții.
„De ce în studiul publicat în 2022 de FMI (privind impozitarea progresivă n.
r.
), ei îi mulțumesc domnului Liviu Voinea? Îi mulțumesc pentru comandă, pentru comanda studiului.
Scrie că studiul a fost făcut la solicitarea Guvernului român.
Numai că în preambul, că e un farmec la copy/paste din formatele de raport, au uitat să șteargă Bahamas și să pună România.
În studiul publicat de FMI spune că recomandarea de cotă progresivă în România a fost făcută la cererea Guvernului Bahamas (FMI și-a corectat raportul ulterior n.
r.
)”, a spus avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor.
Potrivit acestuia, când te uiți al studiile astea, te șochezi puțin.
„Studiile astea n-au niciun expert.
Au venit la Camera Consultanților Fiscali să fie parte din echipă? Nu! Nu e niciun expert în legislație fiscală românească.
Nimeni care să știe ce se întâmplă la firul ierbii.
Noi ne raportăm la astea ca și cum e lumina”, a mai afirmat Biriș.
„Am avut cote progresive.
Au adus ele mai mulți bani la buget? M-am uitat să văd câți bani a adus impozitul pe venit în ultimii 23 de ani la buget.
În primii 5 ani au fost cote progresive între 18 și 40%, pe muncă.
Speculațiile imobiliare erau taxate cu ZERO, câștigurile din vânzarea de acțiuni cu 1% și dividendele cu 5%.
Am avut în primii 5 ani o medie de vreo 2,8% din PIB venituri.
S-a introdus cota unică de impozit pe salariu, nu pe venit.
În program au scris impozit pe venit și l-au făcut pe salariu pentru că unul era ministru și avea investiții pe bursă și a trebuit să rămână 1%, alții au avut speculații imobiliare și nu voiau să plătească impozite și au scăzute.
În 2007 s-a cocoțat la 3,3% din PIB ponderea veniturilor și a stat 10 ani pe o medie de 3,35%”, a spus avocatul.
Potrivit acestuia, dacă ne uităm la palierul ăla de 3,35% și comparăm cu 2,25% cât am avut pe cote progresive, e mai mult.
„De ce ar spune acum FMI, Banca Mondială și decidentul politic din România că trebuie să ne întoarcem la un sistem care nu a funcționat și a costat mult mai mult? Probabil că introducerea cotelor progresive va aduce undeva 4-5 milioane de declarații în plus care trebuie și ele procesate”, a precizat Biriș.
Nu e mai bine să reparăm ceva ce a funcționat decât să introducem ceva ce nu a funcționat?, se întreabă el.
„Cum justifică experții de la FMI și de la Banca Mondială recomandările să ne întoarcem la cote progresive? S-au uitat, oare, la datele istorice? Eu sunt convins că nu, că nu le-am văzut acolo.
Dacă se uitau, le vedeam”, a mai spus expertul în fiscalitate.
FMI vorbește, într-un raport, despre introducerea unei rate de 20% pentru decila de top aferentă distribuției veniturilor (în timp ce se menține cota de 10% până la decilele superioare).
În opinia instituției internaționale, asta ar lăsa majoritatea contribuabililor neafectați.
Pe baza acestui scenariu de reformă, aproximativ 5,6 milioane de contribuabili nu ar plăti taxe mai mari, ci doar 650.
000 de români.
Ar aduce venituri suplimentare de 1% din PIB.
De asemenea, recomandă introducerea unor credite fiscale pentru persoanele cu venituri în decila de jos a distribuției veniturilor.
Scopul este de a încuraja participarea pe piața muncii.
Presupunând că o gospodărie câștigă 10.
610 lei anual, ar primi o rambursare suplimnetară de 4.
031 lei, sau 38% din venitul său brut.
Acest scenariu de reformă nu ar avea impact asupra cotei medii de impozitare pentru decilele 10 și 90 și scade pentru decila de jos, în timp ce crește pentru cea de sus.
În România avem mulți angajați care figurează ca având salariul minim datorită regimului microîntreprinderilor.
Datele FMI sugerează că aproximativ 1 milion de contracte de muncă plătite astfel sunt în microîntreprinderi.
De aceea, FMI spune că este nevoie o reformă la microîntreprinderi înainte de a veni cu astfel de măsuri.
Un sistem cu credite fiscale făcut bine va încuraja oferta de muncă și pentru a sprijini progresivitatea poate avea un cost bugetar al veniturilor mai mic.
În afară de scenariul de 10/20%, FMI spune că se pot face scenarii și cu16%/20% sau 16%/25%.
Banca Mondială, într-un raport din vară, a venit cu câteva idei în privința introducerii impozitului progresiv.
