Preşedintele iranian Ebrahim Raisi a cerut duminică excluderea Israelului din ONU, într-un discurs rostit cu ocazia aniversării a 45 de ani de la Revoluţia islamică, sărbătorită prin adunări la Teheran şi în marile oraşe iraniene.
Sprijinul pentru cauza palestiniană, dublat de critici la adresa ţărilor occidentale, în special a Statelor Unite, a fost tema principală a ceremoniilor din acest an pentru a marca aniversarea revoluţiei din 1979, relatează duminică agențiile de știri France Presse și Agerpres.
„Propunem să excludem entitatea sionistă din Organizaţia Naţiunilor Unite”, a declarat preşedintele Ebrahim Raisi, referindu-se la Israel, ţară pe care Iranul nu o recunoaşte.
Pentru că „ceea ce se întâmplă astăzi în Gaza este o crimă împotriva umanităţii, iar susţinătorii acestui regim criminal sunt Statele Unite şi anumite ţări occidentale”, a adăugat el în timpul unui discurs rostit în faţa a mii de persoane adunate în Piaţa Azadi (Libertăţii) din capitală cu ocazia acestei sărbători publice.
Preşedintele Raissi a acuzat Israelul că a „încălcat 400 de declaraţii, rezoluţii şi acorduri” încheiate în cadrul „organizaţiilor internaţionale”.
Iranul este unul dintre principalii susţinători ai Hamas în războiul declanşat la 7 octombrie 2023 de un atac fără precedent al mişcării palestiniene în sudul Israelului, soldat cu peste 1.
160 de morţi, potrivit unui bilanţ realizat de AFP pe baza datelor oficiale israeliene.
Ca represalii, Israelul a promis să „anihileze” Hamas, pe care, la fel ca Statele Unite şi Uniunea Europeană, o consideră o organizaţie teroristă.
Armata israeliană a lansat o ofensivă care a ucis peste 28.
000 de persoane în Gaza, potrivit Ministerului Sănătăţii al mişcării islamiste, care se află la putere în teritoriu din 2007.
În Piaţa Azadi din Teheran, cei adunaţi au afişat portretele liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, ale fondatorului Republicii Islamice, ayatollahul Ruhollah Khomeini, şi ale popularului general Qassem Soleimani, ucis într-un raid al armatei americane la Bagdad în ianuarie 2020.
Acestea au inclus sloganurile „Jos Statele Unite”, „Jos Israelul” şi „Jos Marea Britanie”, principalii adversari ai Republicii Islamice din 1979.
În jurul imensei pieţe au fost desfăşurate rachete balistice Qiam, drone Shahed 136 şi lansatoare de sateliţi Simorgh, toate produse de Iran.
Ţările occidentale au acuzat Iranul că a furnizat drone Rusiei de la începutul războiului din Ucraina, ceea ce Teheranul neagă, şi rachete grupurilor armate pe care le susţine în Orientul Mijlociu, cum ar fi rebelii houthi din Yemen.
În februarie 1979, o revoltă a liderului revoluţionar de atunci, ayatollahul Ruhollah Khomeini, a dus la prăbuşirea monarhiei.
În ultimii ani, relaţia liderilor iranieni cu Occidentul s-a deteriorat dramatic din cauza controversatului program nuclear al Teheranului, a încălcărilor drepturilor omului şi a sprijinului acordat de Iran grupurilor militante din Orientul Mijlociu.
Majoritatea iranienilor sunt indiferenţi faţă de sărbătorile de duminică, scrie DPA.
Sărbătorile au loc în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din 1 martie, primul scrutin naţional de la uriaşa mişcare de protest care a zguduit Iranul după moartea, la 16 septembrie 2022, a lui Mahsa Amini, care a murit la 22 de ani după ce a fost arestată pentru că a încălcat codul vestimentar strict al Republicii Islamice.
