Lupii mutanți de la Cernobîl au devenit rezistenți la cancer ● Un mineral complet necunoscut pe Terra a fost descoperit pe Lună ● Dinții dragonilor de Komodo seamănă izbitor cu cei ai dinozaurilor theropoziEste un fapt cunoscut acela că, după evacuarea populației din zona calamitată din jurul centralei de la Cernobîl, regiunea a devenit un sanctuar al vieții sălbatice.
Unul radioactiv, este adevărat.
Dar, în mod surprinzător, numeroase specii sălbatice par să prospere acolo, departe de oameni.
Nu se știu foarte multe despre efectele radioactivității asupra formelor de viață de acolo, și asta pentru simplul motiv că nu mulți cercetători se încumetă să le studieze.
O excepție o reprezintă doi biologi americani, Shane Campbell-Staton și Cara Love, ambii de la Universitatea Princeton, SUA, care, încă din anul 2014, au început să preleveze mostre de sânge de la lupii și câinii sălbăticiți care trăiesc în zonă.
Iar rezultatele sunt mai mult decât surprinzătoare.
Anul trecut, spre exemplu, un studiu publicat în revista Science Advances sublinia faptul că, din punct de vedere genetic, câinii sălbăticiți de acolo sunt diferiți față de câinii din orice parte a lumii.
Pur și simplu, genomul lor a fost modificat.
Cel puțin la fel de interesant este faptul lupii au dezvoltat o rezistență neobișnuită la cancer.
Informația a fost prezentată anul acesta, în cadrul reuniunii anuale a Societății de Biologie Integrativă și Comparată din SUA, de către cei doi biologi amintiți.
Din datele colectate de ei, reiese faptul că lupii au fost expuși zilnic unei cantități de radiații de șase ori mai mare decât limita considerată sigură.
Și totuși, în locul unor efecte nocive, genomul acestora a suferit mutații care oferă rezistență împotriva cancerului.
Același lucru s-a observat și la unele exemplare de câini.
Practic, sistemul lor imunitar este similar cu cel al unei persoane care a trecut prin radioterapie.
Descoperirea poate fi una de importanță majoră, atâta vreme cât poate oferi informații privind mutațiile care pot crește rezistența oamenilor la diferite tipuri de cancer.
Însă, pe fondul războiului din Ucraina, niciun cercetător nu mai poate pătrunde în zona protejată de la Cernobîl.
Unul dintre obiectivele misiunii spațiale chineze Chang’e-5, care a avut loc în anul 2020, a fost aceea de a colecta roci și mostre de regolit, care să fie aduse pe Terra.
A fost prima dată, după 45 de ani, când o astfel de misiune a avut loc.
Iar rezultatele par să depășească orice așteptări.
Mostrele colectate au demonstrat, din nou, prezența apei pe Lună.
De asemenea, au descoperit urme de rugină pe suprafața unor dintre roci, ceea ce arată că procesul de oxidare a avut loc inclusiv acolo.
Recent însă, specialiștii chinezi și-au îndreptat atenția asupra mineralelor create sau modificate la o presiune uriașă, asta sub efectul impactului diferitelor corpuri cerești (asteroizi sau comete) cu suprafața Lunii.
Astfel, într-un studiu recent publicat în revista Matter and Radiation at Extremes, o echipă de cercetători de la Academia de Științe din China a anunțat descoperirea unui mineral complet necunoscut, pe care l-au botezat Changesite-(Y).
Autorii studiului spun că acesta reprezintă o etapă târziu a cristalizării bazaltului.
Mineralul, care este transparent și incolor, s-ar fi format sub efectul unei presiuni uriașe și a unei temperaturi ridicate.
Ipoteza pare să fie confirmată și de descoperirea altor două tipuri de minerale rare, de data aceasta cunoscute atât de pe Terra, cât și de pe Lună, seifertita și stishovita.
Ambele minerale apar, de asemenea, în condițiile amintite.
Specialiștii chinezi sunt de părere că mostrele provin din craterul Aristarchus, aflat nu departe de locul aselenizării sondei Chang’e-5, și că au fost aruncate acolo în urma impactului care a produs craterul.
Doi cercetători de la Universitatea din Toronto, Tea Maho și Robert Reisz, au publicat recent un studiu în revista Plos ONE în care subliniază un aspect neobservat până acum.
Acela că dinții dragonilor de Komodo seamănă extrem de bine cu dinții dinozaurilor carnivor din ordinul Therapoda (dinozauri bipezi, cu trei degete).
Deși pare surprinzător, studiile efectuate până acum s-au concentrat mai degrabă pe tiparul de hrănire al dragonilor, și nu pe morfologia dentară.
Astfel, cei doi cercetători canadieni au observat că dinții curbați ai acestora, cu margini zimțate, întârite de dentină, sunt aproape identici cu cei ai carnivorelor bipede din Mezozoic.
De asemenea, au descoperit că dentiția respectivă apare numai la maturitate, atunci când tiparul de hrănire se schimbă radical.
Indivizii juvenili au o dentiție slabă, improprie pentru un carnivor.
Aceștia trăiesc în special în copaci, departe de adulți, și se hrănesc preponderent cu insecte și vertebrate de mici dimensiuni.
Odată ajunși la maturitate, dentiția lor se schimbă pentru a permite vânarea animalelor de talie mare.
Important este și faptul că dragonii de Komodo schimbă dinții pe toată durata vieții.
Practic, la fiecare 40 de zile le apare un nou set de dinți.
Autorii studiului sunt de părere că informația poate fi extrapolată la theropodele din Mezozoic, date fiind similaritățile morfologice dentare.
Iar pe baza acestora, sunt de părere că ar putea dezvălui modul în care astfel de animale vânau și se hrăneau.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!Sursa foto: profimediaimages.
ro
