O nouă „Cortină de fier” a coborât deja asupra Europei și că acest lucru s-a întâmplat probabil de ceva timp, a declarat joi președintele lituanian Gitanas Nauseda, citat de Interfax.
„A coborât deja, a coborât cu toată greutatea sa pe 24 februarie 2022”, le-a spus Nausėda reporterilor joi, după ce aceștia l-au întrebat dacă decizia Lituaniei de a închide alte două puncte de trecere a frontierei cu Belarusul este un semn că o nouă „cortina de fier” coboară asupra Europei.
Nauseda a adăugat că unii lideri occidentali „și-au făcut încă iluzii ceva vreme” cu privire la posibilitatea dialogului cu Moscova după ce președintele Vladimir Putin a declanșat războiul în urmă cu aproape doi ani, dar că această „Cortină de fier” a existat deja și probabil a coborât cu mult timp în urmă.
El nu a dorit să vehiculeze un interval de timp pentru acest lucru, dacă s-a întâmplat cu „ani sau zeci de ani” în urmă, dar a menționat că „existența acestei Cortine de Fier” creează probleme atât pentru NATO în ansamblu, cât și pentru Lituania, care are „multe lucruri de făcut și de făcut rapid”.
„Astăzi nu este posibil să lucrăm încet, mai ales în sectorul apărării, trebuie să ne mobilizăm rapid pentru a ne pregăti pentru orice provocări care pot apărea”, a spus el.
Comentariile lui Nauseda vin în contextul în care Comisia Națională de Securitate de la Vilnius a propus marți suspendarea circulației mărfurilor, transportului și persoanelor prin punctele de control Lavoriškės și Raigardas de la granița cu Belarusul, precum și reducerea treptată a numărului de servicii regulate cu autobuzul către țara condusă de Alexandr Lukașenko.
Decizia finală în privința propunerii va fi luată de guvernul lituanian.
În august anul trecut Lituania a închis două dintre cele șase puncte de trecere a frontierei cu Belarus.
Lituania și celelalte două țări baltice, Letonia și Estonia, au anunțat în luna ianuarie că vor construi o linie de apărare comună la frontiera cu Rusia şi Belarusul, pentru a contracara eventuale ameninţări militare.
Miniştrii apărării din cele 3 țări au semnat pe 19 ianuarie un acord în virtutea cărora statele lor se angajează să construiască în următorii ani instalaţii defensive „cu scopul de a descuraja şi, dacă este necesar, de a se apăra împotriva ameninţărilor militare”.
Ministerul eston a precizat într-un comunicat remis la momentul respectiv că este vorba despre instalaţii defensive care urmează să fie desfăşurate la frontierele cu Rusia şi Belarusul.
În contextul propriei istorii comune zbuciumate cu Rusia, țările baltice s-au dovedit a fi unele dintre cele mai loiale aliate ale Kievului împotriva Rusiei din prima zi a războiului.
Urmărește ultimele evoluții din a 715-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.
RO.
