Retrospectiva anului 2023 aduce în prim-plan evoluții importante ale cadrului legal în materia protecției mediului (în sens larg).
Contextul lor este familiar, publicul interesat cunoscând deja obiectivele UE pentru atingerea neutralității climatice și pentru tranziția de la un model de producție și consum liniar la unul circular.
Impactul modificărilor propuse ori intrate deja în vigoare în 2023 este preconizat a fi substanțial și de durată.
Acesta se va adăuga la presiunea deja existentă pentru operatorii din sectorul privat de a-și dezvolta și implementa strategiile de business în tandem cu eforturile de protecție a mediului.
Dintre evoluțiile cadrului legal european în anul 2023, un impact considerabil îl va avea Regulamentul privind bateriile și deșeurile de baterii, intrat în vigoare la 17 august 2023.
Regulamentul se va aplica (cu anumite excepții) de la 18 februarie 2024, având un domeniu de aplicare vast.
Acesta introduce cerințe noi aferente întregului ciclu de viață al tuturor tipurilor de baterii, indiferent de forma, volumul sau scopul acestora.
Spre exemplu, sunt vizate bateriile pentru vehicule electrice, bateriile industriale și bateriile portabile.
Cerințele acoperă, printre altele, criterii de performanță și sustenabilitate, cerințe de etichetare și informare, precum și cerințe privind conținutul minim reciclat și obiective minime de colectare a deșeurilor de baterii.
Mai departe, Regulamentul privind instituirea Mecanismului de Ajustare a Carbonului la Frontieră(CBAM) a devenit aplicabil la 1 octombrie 2023.
Această dată marchează începutul fazei de tranziție a CBAM, care va dura până la 31 decembrie 2025.
În această perioadă, obligațiile vizează raportări trimestriale ale emisiilor de gaze cu efect de seră (în general emisii de dioxid de carbon) încorporate în mărfurile enumerate în anexa I la CBAM care sunt importate în UE.
Sunt vizate mărfuri din următoarele sectoare intensiv poluante și cu risc de relocare a emisiilor: ciment, fier și oțel, aluminiu, îngrășăminte, energie electrică și hidrogen.
Primul raport trimestrial CBAM trebuia depus până la 31 ianuarie 2024, acoperind perioada de raportare 1 octombrie 2023 – 31 decembrie 2023.
În cazul omisiunii de raportare în faza de tranziție, sancțiunile pot fi cuprinse între 10 și 50 euro pe tonă de emisii nedeclarate.
În faza definitivă a CBAM (începând cu 1 ianuarie 2026) importatorii de mărfuri CBAM vor trebui să declare anual cantitatea de mărfuri importate în anul precedent și emisiile de gaze cu efect de seră încorporate.
Importatorii vor trebui să predea certificate CBAM (un certificat CBAM pentru fiecare tonă de emisii încorporate).
Prețul certificatelor CBAM va fi calculat în funcție de prețul mediu săptămânal de licitație al certificatelor ETS.
Cum era de așteptat, principalele îngrijorări ale actorilor vizați întâlnite în practica de până acum au legătură cu dependența corectitudinii raportării CBAM de corectitudinea informațiilor ce trebuie obținute de la furnizorii din statele terțe de la care achiziționează mărfurilor CBAM.
Provocarea vine din nevoia asigurării unei baze solide de colaborare între părțile implicate, precum și mecanisme de răspundere contractuală pentru prevenirea, respectiv gestionarea riscurilor ce ar putea fi suportate de declarantul CBAM care se întemeiază pe informațiile ce-i sunt puse la dispoziție de furnizorii săi.
Cerințe noi au fost introduse și prin Regulamentul privind lanțurile de aprovizionare fără defrișări intrat în vigoare în cursul anului 2023, cu anumite prevederi devenind aplicabile începând cu 30 decembrie 2024.
Regulamentul stabilește cerințe pentru ca anumite bunuri exportate sau introduse pe piața UE să nu implice defrișări.
Printre altele, companiile trebuie să fie în măsură să demonstreze că produsele vizate de Regulament provin de pe terenuri care nu au suferit defrișări și degradări forestiere după 31 decembrie 2020.
Tot în cursul anului 2023, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la acorduri provizorii cu privire la mai multe inițiative legislative.
Printre acestea se numără și propunerea de Directivă privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal, propunerea de modificare a Directivei 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice și propunerea de Regulament privind proiectarea ecologică.
În ce privește cea din urmă inițiativă, noile cerințe propuse se referă, printre altele, la reutilizarea produselor și la conținutul reciclat al acestora, introducându-se totodată un pașaport digital al produselor.
La acestea se adaugă o serie de noi inițiative ale Comisiei Europene din 2023, printre care se numără și propunerea de Directivă privind afirmațiile legate de mediu și propunerea de Regulament privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete (așa-numitul Net Zero Industry Act).
La nivel național, la 30 noiembrie 2023, a intrat în funcțiune Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) pentru ambalajele primare nereutilizabile, fiind, la acest moment, al doilea cel mai mare sistem de acest tip din UE și cel mai mare proiect de economie circulară din România.
Printre alte beneficii, SGR va contribui la realizarea obiectivelor de colectare și reciclare ale României pentru PET-uri, sticlă și aluminiu.
Tot în cursul anului 2023, au fost adoptate și o serie de documente strategice importante, precum Planul de Acțiune pentru Strategia Națională privind Economia Circulară și Strategia pe Termen Lung a României pentru Reducerea Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră.
Cele de mai sus reprezintă o scurtă trecere în revistă a câtorva dintre evoluțiile legislative din 2023 al căror impact se va vedea în 2024 și în anii următori.
Pe mai departe, sunt așteptate și alte modificări ale cadrului legal în domeniu, aspect care atrage nevoia de întețire a eforturilor companiilor de a urmări, înțelege și aplica o reglementare în continuă evoluție, pe cât de stufoasă, pe atât de provocatoare în practică.
Un articol semnat de Mădălina Vasile, Asociat Manager NNDKP, Practica de Dreptul MediuluiArticol susținut de Legal Marketing
