Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valeri Kuzmin, spune, în contextul declarațiilor apărute în spațiul public în ultima vreme, că „Rusia nu reprezintă nicio ameninţare la adresa României”, însă dacă România invită şi mai multe trupe și se declară îngrijorată de serviciul militar,„ atunci sigur că nişte consecinţe trebuie prevăzute”.
Ambasadorul rus a reacționat la interviul acordat de şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, în care avertiza că populaţia României trebuie să fie pregătită pentru eventualitatea unui război, spunând că acesta se înscrie în seria declaraţiilor de acest gen pe care le fac diverşi omologi de-ai săi la presiunea liderilor politici, care caută să promoveze o „isterie militară”.
„Ce a spus generalul Gheorghiţă Vlad în interviul acordat presei reprezintă o afacere internă a României.
El pleacă de la premisa că cineva ameninţă România din afară şi destul de transparent arată cu degetul spre Rusia.
Rusia nu reprezintă nicio ameninţare la adresa României.
Dar de îndată ce România invită şi mai multe trupe, se declară îngrijorată de serviciul militar, atunci sigur că nişte consecinţe trebuie prevăzute.
Vorbim în mod deschis despre ele, dar în niciun caz nu căutam război”, a declarat miercuri, într-un briefing de presă, ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valeri Kuzmin, citat de Ziare.
com.
„În ceea ce priveşte detaliile, sigur, nu este treaba mea să le comentez.
Altfel, ce aţi găsit aşa de interesant, aşa de surprinzător în interviul domnului Vlad Gheorghiţă? A fost un interviu obişnuit.
V-am dat exemple similare (cu oficiali militari – n.
r.
) din Cehia, Polonia, Estonia, Lituania – toate încurajează un fel de isterie militară şi sunt împinse şi rostogolite de liderii politici.
Sigur, ei (comandanţii militari – n.
r.
) îşi fac treaba aşa cum ştiu ei mai bine pentru funcţia şi îndatoririle pe care le au”, a adăugat ambasadorul rus.
Birourile permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au luat act, miercuri, de scrisoarea preşedintelui Iohannis prin care Parlamentul este informat că forţa de reacţie a NATO poate intra, staţiona sau tranzita România în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2024, scrie Agerpres.
Potrivit documentului citat, „în situaţia apariţiei intempestive a premiselor pentru declanşarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicaţii asupra independenţei şi suveranităţii naţionale a României, Consiliul Nord-Atlantic poate lua decizia dislocării pe teritoriul României a Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată – VJTF, în scopul dezamorsării crizei şi descurajării escaladării acesteia”.
Preşedintele Iohannis evidenţiază că „pentru punerea în aplicare, în intervalul de timp foarte scurt avut la dispoziţie – 72 de ore – a măsurilor pregătite la nivel naţional în scopul recepţiei VJTF, este necesar să preexiste aprobarea pentru dislocarea sau tranzitarea acestei Forţe de Răspuns a NATO pe teritoriul national”.
Pe de altă parte, Kuzmin a spus că în cursul anului nu o dată partea rusă a atras atenţia autorităţilor române că „este inadmisibilă asistenţa militară persistentă acordată regimului criminal neonazist de la Kiev”: „Eforturile noastre au vizat avertizarea autorităţilor române că eventuala folosire a avioanelor americane de luptă de pe teritoriul românesc în viitoare operaţiuni militare – acele avioane ar urma să fie date Kievului în curând, chiar au apărut ştiri recente că unele dintre ele deja au fost desfăşurate în Ucraina – împotriva populaţiei sau a forţelor armate ruse, acest fapt va fi considerat de Rusia drept o implicare directă în conflictul ucrainean”, a punctat reprezentantul diplomatic al Federaţiei Ruse la Bucureşti.
El a mai spus că „fără participarea Rusiei nu poate fi imaginată o arhitectură de securitate europeană” şi susţine că pregătirile militare pe care le fac ţările occidentale, din „perspectiva mai amplă, a arhitecturii de securitate şi stabilitate europeană, sunt activităţi în detrimentul consolidării reale a unor astfel de perspective”.
„Din nefericire, ţările europene, ale căror economii au suferit lovituri puternice ca rezultat al acestei noi aventuri militare a Statelor Unite în Ucraina, în care întreaga NATO s-a trezit implicată şi în care întreaga competitivitate a pieţei globale a suferit pierderi grele, sunt acum în poziţia de a le fi solicitat tot mai mult şi mai mult ajutor militar pentru regimul neonazist – menit pieirii – de la Kiev”, a explicat ambasadorul Valeri Kuzmin.
„Preşedintele nostru a explicat calm şi serios: noi mergem să eradicăm definitiv şi ferm neonazismul, pentru că experienţele noastre anterioare ne-au adus la această convingere.
Această treabă trebuie făcută”, a spus el.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
