Nicolai Tangen, directorul însărcinat cu gestionarea fondului suveran de investiții al Norvegiei, cel mai mare astfel de fond din lume, a declarat miercuri că este îngrijorat de semnele tot mai mari legate de opoziția față de diversitatea la vârful organizațiilor din Statele Unite, relatează Reuters.
Întrebat despre controversa recentă de la prestigioasa Universitate Harvard, unde primul său președinte de culoare și-a dat demisia în urma unui scandal legat de rasism și apariția unor acuzații de plagiat, Tangen a răspuns că mediul corporatist american ar putea fi următorul luat la țintă de cei care se opun măsurilor de promovare a diversității.
„Acolo [în Statele Unite] s-ar putea întâmpla ceva, ar putea urma evoluției pe care am văzut-o în ceea ce privește contrareacțiile față de climă”, a spus el.
„Ar fi o evoluție negativă”, a subliniat directorul norvegian.
Noile sale comentarii vin după ce anul trecut el și-a exprimat îngrijorările că investitorii americani ar putea deveni mai puțin preocupați de riscurile pe care schimbările climatice le reprezintă pentru mediul de afaceri.
El a mai afirmat acum că să ai un consiliu de administrație divers duce la discuții mai bune și, prin urmare, decizii mai bune.
„Există un motiv bun pentru care vrei diversitate în consiliile de administrație și, dacă există o contrareacție împotriva acestei evoluții, asta ar fi o evoluție negativă”, a spus Tangen.
Președintele Universității Harvard, Claudine Gay, și-a dat demisia la începutul lunii ianuarie după doar 6 luni în fruntea instituției de învățământ superior ca urmare a unor controverse puternice pe care le-a provocat prin refuzul de a condamna ferm manifestările antisemite din campus.
Unii dintre criticii ei, printre care miliardarul Bill Ackman, au acuzat că unul dintre motivele pentru care ea a fost aleasă președinte al Harvard a avut mai mult de-a face cu eforturile de promovare a diversității, decât cu competența ei.
Fondul suveran de investiții al Norvegiei gestionează active în valoare de 1,6 trilioane de dolari în jurul lumii, echivalentul a 281.
000 de dolari pentru fiecare cetățean norvegian.
Începând cu 2021 fondul cere companiilor în care se gândește să investească să aibă cel puțin 30% din directori de sex feminin iar, în cazul economiilor dezvoltate, cel puțin două femei în consiliile de administrație.
O excepție o reprezintă companiile din Japonia, cărora le cere să aibă doar o femeie în consiliul de administrație.
