PSD îl acuză pe fostul premier Dacian Cioloş că ar fi principalul vinovat pentru situația în care se află România în litigiul cu firma ce deţine dreptul de exploatare minieră la Roşia Montană, susținând că țara noastră „riscă să plătească prejudicii de miliarde din cauza deciziilor lui Cioloş, Orban şi USR”.
România ar putea să piardă procesul intentat de Gabriel Resources pentru aurul de la Roșia Montană, după ce zona a fost introdusă în patrimoniul UNESCO, și să plătească două miliarde de dolari, o decizie definitivă urmând să fie luată în 10 februarie.
De la declanșarea acestui scandal, PSD și Dacian Cioloș se acuză reciproc.
PSD susține „categoric”, într-un comunicat transmis luni, că fostul premier Dacian Cioloş ar fi „principalul vinovat pentru situaţia critică în care se află România în litigiul cu firma care deţine dreptul de exploatare minieră la Roşia Montană”.
Dacian Cioloș a reacționat pe Facebook, reluând acuzațiile că „PSD-ul a ales să îl apere pe Ponta pentru prejudiciile și dezastrul Roșia Montană, unde orice om de bun-simț vede în documente că este singurul vinovat, și să se scufunde împreună cu el”:Premierul Marcel Ciolacu a susținut joi că s-a obișnuit „să achite notele de plată pentru toate tâmpeniile făcute de alții” și că va face publice toate documentele care să arate cine a greșit în această speță.
Peisajul minier Roşia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO în vara anului 2021, „recunoscându-se, astfel, atât vulnerabilitatea sitului cât și necesitatea luării de măsuri urgente de protecție”.
UNESCO a decis includerea sitului Roșia Montană în Patrimoniul Mondial, la patru ani de când fostul ministru al Culturii din Guvernul Cioloș, Corina Șuteu, a depus dosarul (4 ianuarie 2017).
Libertatea a publicat atunci documente din care rezultă că fostul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că, dacă Roșia Montană va fi inclusă în patrimoniul UNESCO, România riscă să plătească despăgubiri de miliarde de dolari companiei Gabriel Resources.
Compania canadiană Gabriel Resources, care deţine din 1999 o concesiune minieră în zonă, şi-a propus exploatarea în patru cariere şi utilizarea unor cantităţi mari de cianură pentru a extrage 300 de tone de aur şi 1.
600 de tone de argint.
Sub presiunea unei mobilizări de amploare, guverne succesive au refuzat să emită un acord esenţial pentru lansarea lucrărilor.
Evocând o „expropriere”, Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari.
Includerea sitului arheologic în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO închide uşa exploatării a tonelor de minerale preţioase care fac din subsolul zonei cea mai mare rezervă de aur din Europa, scria agenția EFE.
Decizia a fost aplaudată de organizaţii de mediu precum Greenpeace, care consideră că reprezintă o măsură de protecţie împotriva altor încercări de exploatare a rezervelor minerale preţioase din zonă.
