Recent, doi tineri au fost sancționați de polițiștii clujeni pentru că au vandalizat cu desene de tip graffiti o clădire din zona istorică a orașului, reabilitată recent.
Oricum, intervenția promptă din acest caz a autorităților în domeniu se explică prin nesăbuința tinerilor, care s-au filmat în timpul acțiunii de vandalizare.
Totuși, cazul „soluționat” rapid rămâne unul izolat, în condițiile în care clădirile din centrul Clujului, dar nu numai sunt inscripționate, mâzgălite sau acoperite cu graffiti, altfel spus vandalizate, însă prevenția acestui tip de acțiuni și curățarea imobilelor respective par să fie sortite eșecului.
Clujenii care nu rămân indiferenți la problema esteticii urbane semnalează faptul că lupta cu vandalii clădirilor renovate pare să fi fost abandonată de autorități.
„Clădiri mâzgălite cu graffiti, în Cluj, și clădirile abandonate sunt într-o stare execrabilă.
Lupta cu acesti „artisti” pare aproape abandonată și ei își fac de cap fără nicio reținere.
Este plin de clădiri nou renovate sau în stare bună pline de mâzgăleli, nu mai spun de cele aflate într-o stare deplorabilă”, a semnalat recent un clujean pe adresa redacției monitorulcj.
roSpre exemplu, în vara anului trecut, câțiva tineri au fost sancționați de polițiștii locali cu amenzi de 21.
000 de lei pentru că au vandalizat un parking din cartierul Mănăștur.
Dincolo de cele câteva cazuri de vandalism, sancționate de autorități, situațiile în care „artiștii” stradali din Cluj-Napoca și-au lăsat amprenta pe clădiri și imobile de interes public din oraș s-au tot adunat: de la mesajele ostile la adresa refugiaților ucraineni, scrise în limba rusă pe un zid din Cluj-Napoca la mâzgălirea cu graffiti a pasarelei pietonale peste Someș – înainte de a fi inaugurate și până la vandalizarea plăcuței bilingve situate la ieșirea din municipiul Cluj-Napoca – toate aceste cazuri reclamă o abordare coerentă a administrației locale în lupta cu acțiunile de vandalism de acest tip.
În 2020, Primăria Cluj-Napoca achiziționa o instalație mobilă ecologică pe bază de apă sau abur sub presiune pentru curățarea clădirilor din zona centrală a municipiului.
Instalaţia a costat aproape 250.
000 de lei, circa 50.
000 de euro.
„Primăria Cluj-Napoca a achiziţionat şi recepţionat acest aparat modern, unic, cred, în România, care curăţă graffiti, curăţă marcaje şi indicatoare de circulaţie sau pete de ulei de pe borduri şi trotuare.
Îşi propune să ajute la curăţarea clădirilor de grafitti şi alte mizerii.
Este un mijloc complet nepoluant, nu foloseşte niciun fel de substanţe chimice.
Am achiziţionat acest echipament pentru a preveni şi descuraja pe cei care utilizează tehnica de graffiti în spaţii neautorizate, spunându-le că dacă vor face în continuare acest lucru, amenzile se vor aplica la nivelul maxim şi, pe lângă suportarea contravalorii pentru refacerea clădirii, vor suporta şi rigorile prevăzute de legea contravenţională, întrucât este afectată dimensiunea estetică a oraşului”, declara în ianuarie 2020 edilul Clujului Emil Boc.
Între timp, imobilele, băncile din parcuri sau podurile reabilitate și inaugurate de autorități au continuat să fie vandalizate.
monitorulcj.
ro a solicitat clarificări Primăriei pentru a afla în ce cazuri se intervine cu dispozitivul anti-graffiti achiziționat de administrația locală în urmă cu patru ani.
Astfel, potrivit reprezentanților administrației locale, măsurile de curățare se aplică clădirilor „care aparțin municipiului”.
Merită amintit, de asemenea, că la nivelul administrației locale, Direcția Poliției Locale numără în jur de 300 de agenți, însă chiar și așa numărul de angajați deloc de neglijat al acestei structuri pare insuficient pentru soluționarea actelor de vandalism ce vizează estetica urbană.
„Aparatul de graffiti a fost achiziționat de către Primăria municipiului Cluj-Napoca în scopul de a interveni în îndepartărea desenelor și înscrisurilor de pe clădirile care aparțin municipiului.
De asemenea, patrulele de ordine publică din cadrul Serviciului Ordine şi Siguranţă Publică, Direcţia Ordine Publică și Trafic Rutier, au în atenție și aceste aspecte pe timpul efectuării serviciului de patrulare, prin prezența activă a polițiștilor locali în teren, precum și efectuarea de patrule în ținută civilă, punctual când se dețin date și informații în legătură cu cele menționate anterior”, potrivit Biroului de presă al Primăriei Cluj-Napoca la solicitarea monitorulcj.
roÎn toamna lui 2021, Primăria inaugura primul și singurul perete legal („Legal Wall”) pentru artă stradală din Cluj-Napoca, amenajat pe o suprafață de 80 mp a podului Aurel Vlaicu din cartierul Mărăști.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google News CITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
