HotNews.
ro a realizat un interviu cu scriitorul Awais Khan, autorul cărții „DezOnoare”, tradusă recent și în România, care tratează problema sutelor de femei ce sunt ucise anual în Pakistan, în numele unei tradiții vechi de sute de ani și care se mai păstrează în special în comunitățile rurale.
În fiecare an, în Pakistan, sute de femei sunt ucise pentru „onoare” – un concept foarte vag și care poate însemna orice: de la o sarcină în afara căsătoriei sau refuzul unui mariaj aranjat, până la simpla căutare a unui loc de muncă.
În mediul rural din Pakistan, tradiția musulmană îl desemnează pe bărbat ca fiind singurul protector al femeii, astfel că el trebuie să aibă control deplin asupra ei.
Dacă această protecție este încălcată, el își pierde onoarea pentru că a greșit, fie în educarea, fie în protejarea acesteia.
Romanul „DezOnoare”, de Awais Khan, apărut recent în limba română la editura Tritonic, prezintă o poveste cutremurătoare despre supraviețuire în această realitate dură în care trăiesc femeile din Pakistan în ziua de azi.
Deși este o operă de ficțiune, subiectul cărții este cât se poate de actual.
În micul sat pakistanez al Abidei, în vârstă de 16 ani, există reguli străvechi care au în centru onoarea familiei.
Însă spiritul adolescentei este sfidător, iar ea tânjește să-și întemeieze un cămin cu bărbatul pe care-l iubește.
Când se întâmplă neimaginabilul, Abida se confruntă cu aceeași soartă pe care au avut-o și alte tinere ce au ales alianțe inacceptabile – moartea sigură și publică.
Cuprinsă de o hotărâre feroce de a se opune la tot ceea ce știe că este greșit în societatea în care s-a născut, și ajutată de tatăl său Jamil, care își pune propria viață în pericol, fata scapă la Lahore și apoi dispare.
Tatăl său pleacă în capitala zonei Punjab în căutarea fiicei sale, dar ajunge într-o lume din care s-ar putea să nu mai poată evada.
Awais Khan este scriitor, editor și locuiește în Lahore.
Este absolvent al Universității din Western Ontario și al Universității Durham, a studiat Creative Writing la Faber Academy din Londra și a fost premiat pentru lucrări precum „In the Company of Strangers” și „DezOnoare”.
Drepturile de film/TV pentru „In the Company of Strangers” au fost achiziționate de către Pikchur TV, iar filmările urmează să înceapă în 2024.
Awais este directorul fondator al The Writing Institute și a susținut prelegeri despre scriere creativă la Universitatea Oxford, Universitatea Durham, Universitatea Americană din Dubai, Universitatea Canadiană din Dubai, Colegiul Kinnaird etc.
Autorul face parte din juriul premiilor Gwyl Crime Cymru Novel Prize și Cheshire Novel Prize și a fost pe lista lungă pentru Short Story Dagger în 2022.
HotNews.
ro a stat de vorbă cu Awais Khan pentru a afla mai multe despre romanul său tradus în limba română, despre „crimele de onoare”, dar și despre cum e viața în această țară musulmană cu peste 230 milioane de locuitori.
Ce te-a inspirat să abordezi problema „crimelor de onoare” în cartea ta?Awais Khan: Crimele de onoare sunt de mult timp un flagel, Pakistanul fiind în fruntea listei cu cel mai mare număr de crime de onoare din lume.
De fapt, asasinarea unei celebrități de profil foarte înalt, care a fost ucisă de propriul frate pentru onoare, m-a inspirat să încep să cercetez această practică.
M-am gândit că dacă o persoană cu o influență atât de mare nu a fost capabilă să se protejeze, atunci ce șanse mai au femeile din zonele rurale din Pakistan? Cum te-ai documentat și cum ai abordat subiectul sensibil al acestor crime împotriva femeilor?Scrierea acestei cărți a durat peste trei ani.
Nu numai că am făcut multe cercetări online, dar am călătorit și în Pakistanul rural pentru a lucra pe teren.
Ceea ce am găsit acolo m-a îngrozit.
Vezi tu, mama mea este din Multan și, de-a lungul întregii mele vieți, am vizitat acel oraș.
În zonele rurale din afara Multanului aveau loc multe crime de onoare, așa că mi-am propus să merg acolo și să vorbesc cu oamenii.
Atunci când scrii despre un subiect sensibil, este important să te documentezi cât mai amănunțit posibil și abia apoi să scrii despre el într-un mod în care nu doar abordezi problema respectivă, dar care îi și educă pe cititori în acest sens.
Ne poți împărtăși câteva informații despre provocările cu care se confruntă femeile din Pakistan?Ca în orice țară din lume, există o mulțime de probleme și provocări cu care se confruntă femeile din Pakistan.
Cu toate acestea, deoarece Pakistanul este încă foarte conservator, iar oamenii de aici nu sunt foarte educați și luminați, provocările cu care se confruntă femeile pakistaneze sunt cu atât mai periculoase.
Crimele de onoare sunt doar un aspect al societății de aici.
Misoginismul este răspândit, la fel ca și discriminarea la locul de muncă.
Chiar dacă femeile lucrează, se așteaptă ca ele să se ocupe și de gospodărie și să crească copiii.
Pakistanul este o societate foarte patriarhală, în care bărbații iau toate deciziile, iar femeile trebuie să se supună.
Cu toate acestea, Pakistanul este, de asemenea, o țară care a produs câteva femei lider faimoase și influente, precum Fatima Jinnah și Benazir Bhutto, astfel încât progresul are loc, chiar dacă nu este imediat evident.
Cum ai navigat pe linia fină dintre ficțiune și realitățile dure descrise în cartea ta?Cred că este foarte important să înțelegem că, atunci când scriu ficțiune, autorii își pot lua o mare libertate creativă.
De asemenea, este important să înțelegem că dacă un personaj gândește și se comportă într-un anumit fel în carte, acest lucru nu reflectă convingerile personale ale autorului.
Cu toate acestea, atunci când se scrie despre astfel de subiecte, care își au rădăcinile în realitate, este foarte important să se ia în considerare implicațiile culturale și sociale și să se scrie într-un mod sensibil.
Acolo unde există cruzime și nedreptate, ar trebui să existe și speranță.
Viața nu este niciodată alb-negru și nu există niciun motiv pentru care ficțiunea să fie altfel.
Cred cu tărie că, atunci când se scrie despre realități atât de dure, este important să se ofere cititorului și o speranță de care să se poată agăța.
Scriitorul Awais Khan.
FOTO: Arhiva personalăCe mesaj speri că vor reține cititorii cu privire la crimele de onoare din Pakistan?În calitate de autor din Pakistan, am simțit că este de datoria mea să folosesc orice influență pe care o am pentru a face lumină asupra acestei practici sociale îngrozitoare.
Din ce în ce mai mulți oameni citesc cărți în Pakistan și, întrucât literatura a fost întotdeauna un catalizator al schimbării, sper că și cartea mea îi va ajuta pe oameni să înțeleagă cât de nedrept și de oribil este acest sistem în care femeile sunt ucise pentru onoare la cheremul bărbaților.
Scriitorii au fost venerați, dar și temuți în istorie, datorită capacității lor de a influența modul în care gândesc oamenii.
Accesul la literatură este absolut crucial în educarea și informarea oamenilor cu privire la ceea ce este corect și ceea ce este greșit, și nicăieri nu este mai important decât în Pakistan.
Ce fel de impact îți imaginezi că va avea cartea ta asupra cititorilor, atât în Pakistan, cât și la nivel internațional? Care au fost reacțiile pe care le-ai primit din Pakistan?Reacția cititorilor, atât din Pakistan, cât și din străinătate, a fost covârșitor de pozitivă.
Nu numai că au lăudat faptul că am abordat o problemă atât de sensibilă, dar m-au lăudat și pentru că am scris o carte nu numai cu un ritm alert, ci și emoționantă și dură.
Nu cred că poate exista o laudă mai mare pentru un autor.
În mod ideal, mi-aș dori ca romanul meu să contribuie la îmbunătățirea legilor din Pakistan împotriva crimelor de onoare, dar, mai important, îmi doresc ca ea să schimbe mentalitatea oamenilor.
Legile sunt foarte bune pentru orașe, dar în zonele rurale ele nu sunt întotdeauna puse în aplicare.
Singurul lucru care poate contribui la schimbare este educația, iar lectura este esențială în acest sens.
Abordând un subiect atât de sensibil, te-ai confruntat cu provocări sau îngrijorări legate de posibile reacții negative, violente?Cred că, în calitate de autor, trebuie să acceptăm faptul că întotdeauna vor exista critici și reacții negative.
Există oameni care vor reacționa favorabil la munca ta și, la fel, vor fi alții care vor avea o reacție negativă puternică.
Ambele sunt bune.
În calitate de autori, trebuie să recunoaștem dreptul cititorilor de a ne lăuda și de a ne critica opera.
Din fericire, nu m-am confruntat cu nicio reacție negativă pentru această carte în Pakistan.
Întotdeauna este o provocare să scrii despre astfel de subiecte, deoarece nu știi niciodată cum ar putea reacționa oamenii aici, în Pakistan, dar am simțit că este de datoria mea, ca scriitor, să fac tot ce pot pentru a aduce o schimbare atât de necesară.
Cum este viața în Pakistan?La fel ca în orice altă țară din lume, viața în Pakistan are suișuri și coborâșuri.
În urmă cu un deceniu sau cam așa ceva, lucrurile stăteau foarte rău aici, terorismul fiind la apogeu.
Niciun loc nu era sigur, nici măcar orașele mari precum Lahore și Karachi.
A fost nevoie de câțiva ani pentru ca Pakistanul să lupte și să învingă amenințarea teroristă, dar de atunci, viața a fost foarte liniștită din punct de vedere al securității.
Desigur, Pakistanul are partea sa de tulburări politice și crize economice, dar, în cea mai mare parte, viața s-a îmbunătățit oarecum.
Pakistanul progresează, iar multe femei se orientează către o muncă profesională și plătită în orașele mari.
Pakistanul produce mai mulți scriitori și filme mai bune.
Lucrurile se îndreaptă în direcția bună și sper că vor continua să o facă.
Cartea ta a apărut recent aici, în România, la editura Tritonic.
Poți transmite un mesaj cititorilor români?Îi sunt foarte recunoscător lui Bogdan Hrib de la Tritonic Books pentru publicarea cărții „Dezonoare”.
Am avut privilegiul de a-l întâlni la Târgul de Carte de la Londra în 2022 și, de la început, a fost extrem de pasionat de carte și îmi place cum a publicat-o în România, cu mult fast și fler.
Este o mare bucurie că atât de mulți oameni din România citesc cartea și descoperă lucruri despre Pakistan.
Literatura poate fi educativă, dar poate fi și transformatoare, iar din recenziile pe care le primesc de la cititorii din România, pot spune că „Dezonoare” le-a transformat semnificativ percepția despre Pakistan și i-a făcut mai conștienți de ceea ce se întâmplă în alte părți ale lumii.
Rămâne dorința mea cea mai profundă să pot vizita România în 2024, pentru a-i întâlni pe minunații mei cititori.
