Foști oficiali ai serviciilor secrete sârbe au fost achitați vineri de uciderea jurnalistului Slavko Curuvija, după aproape 25 de ani de proceduri, a anunțat Curtea de Apel din Belgrad, potrivit AFP.
Slavko Curuvija, proprietar și redactor-șef a două ziare independente, a fost una dintre cele mai influente voci critice din Serbia în anii 1990.
El a fost împușcat de 13 ori în fața casei sale din Belgrad, la 11 aprilie 1999.
La acea dată, Serbia era bombardată de NATO, o operațiune lansată ca răspuns la reprimarea brutală de către regimul Milosevic a rebeliunii pentru independența albanezilor din Kosovo.
Cu câteva zile înainte de asasinarea sa, presa pro-guvernamentală l-a descris pe jurnalistul de 49 de ani drept un „trădător” pentru că a cerut NATO să bombardeze obiective din Serbia.
Fostul șef al serviciilor de informații, Radomir Marković, și un alt oficial de rang înalt, Milan Radonjić, au fost condamnați la 30 de ani de închisoare.
Alți doi membri de rang înalt ai serviciilor de securitate, Ratko Romić și Miroslav Kurak, au fost condamnați la câte 20 de ani de închisoare.
Acuzarea și apărarea au făcut apel.
„În absența unor probe directe și indirecte care să confirme în mod fiabil implicarea inculpaților Markovic, Radonjic, Kurak și Romic”, instanța de apel a anunțat decizia de achitare a acestora.
Radomir Marković ispășește deja o pedeapsă de 40 de ani de închisoare pentru uciderea fostului președinte sârb Ivan Stambolić și a altor patru lideri politici din opoziție în anii 1990.
Acesta este primul verdict final în Serbia pentru uciderea unui jurnalist: încă nu există un epilog judiciar pentru asasinarea jurnaliștilor Milan Pantić, ucis în 2001, și Dada Vujasinović, ucis în 1994.
Această decizie „este teribil de tulburătoare pentru familia, prietenii, colegii și admiratorii acestui jurnalist care a fost ucis pentru că a criticat public regimul lui Slobodan Milosevic”, a reacționat fundația „Slavko Curuvija” pe X.
„Acesta este un semnal foarte clar că statul nu este capabil să înfrunte partea cea mai întunecată a serviciilor sale secrete din anii 1990 și că acestea au încă o influență uriașă asupra justiției și vieții politice sârbe”, a adăugat fondul.
„Sunt șocată de acest verdict scandalos”, a declarat fiica jurnalistului ucis pentru site-ul de știri N1.
„Este o dovadă că forțele întunecate din anii ’90 încă guvernează această țară”.
Această achitare „reprezintă o lovitură majoră pentru lupta împotriva impunității crimelor comise împotriva jurnaliștilor din Balcani”, a declarat Pavol Szalai, reprezentantul pentru Balcani al ONG-ului Reporteri fără frontiere.
„O zi tristă pentru jurnalism”, a reacționat ambasadorul american în Serbia, Christopher Hill, la X.
„Muncesc pentru că vreau ca această țară să fie organizată în așa fel încât editorii și jurnaliștii să-și poată crea în mod liber propriile ziare, ca aceste ziare să poată fi vândute în mod liber și ca cetățenii să le poată citi în mod liber”, declarase Slavko Ćuruvija cu puțin timp înainte de moartea sa.
În 2023, Serbia s-a clasat pe locul 91 din 180 de țări în clasamentul libertății presei realizat de Reporter sans Frontières.
