Experții confirmă, SUA se confruntă cu o epidemie care deja a scăpat de sub control ● Un bizar artefact paleolitic pare să își fi aflat, în sfârșit, explicația ● Urme de picior vechi de 90.
000 de ani au fost descoperite, în premieră, în nordul AfriciiSpecialiști din cadrul Centrului de Control și Prevenție a Bolilor, dar și din cadrul altor organizații din SUA, au confirmat deja faptul că această țară se confruntă cu o epimedie a bolilor cu transmitere sexuală.
Aceștia sunt îngrijorați că lucrurile au scăpat deja de sub control și cer Congresului American să ia măsuri urgente pentru tratarea și prevenirea unor astfel de boli.
Numai în anul 2022, conform rapoartelor oficiale (le găsiți aici, aici și aici), în SUA au fost înregistrate oficial peste 2,5 milioane de cazuri de sifilis, gonoree și infectări cu chlamydia.
Dacă până în anul 2022, cazurile de infectări cu chlamydia erau cele mai des întâlnite, experții se declară șocați de recrudescența cazurilor noi de sifilis (o creștere cu 80% în mai puțin de cinci ani).
Iar dacă procentul acela vi se pare mare, atunci vom spune că, în conformitate de datele oferite de autoritățile americane, creșterea a fost de 937% față de acum zece ani.
Și mai grav este faptul că tot mai mulți nou-născuți sunt afectați de sifilis, după ce a contractat boala de la mamele infectate.
Tot în anul 2022, au fost raportate 282 de decese în cadrul nou-născuților din această cauză.
Cele mai afectate state sunt Texas, California , Arizona și Florida, care însumează 57% dintre cazurile la nivel național, iar autoritățile spun că nu s-au mai confruntat cu așa ceva de decenii bune.
În cadrul nativilor americani și a celor din Alaska, la fiecare 155 de indivizi există cel puțin un caz de sifilis.
Practic, lucrurile au luat-o pe o spirală extrem de periculoasă și, așa cum subliniam la început, specialiștii cer ajutorul urgent al autorităților pentru a limita numărul de infectări, și pentru a putea oferi un tratament eficient persoanelor deja infectate.
Peștera Hohle Fels din estul Germania este una dintre cele mai faimoase din lume.
Și asta, în primul rând, pentru descoperirile arheologice de-a dreptul fabuloase efectuate acolo încă din anul 1870.
Spre exemplu, Hohle Fels a oferit lumii cea mai veche statuetă de tip Venus, una atribuită culturii aurignaciene și datată la circa 40.
000-42.
000 de ani (deși datările sunt contestate).
Tot la Hohle Fels au fost descoperite trei fluiere (create din fildeș și os), datate la circa 31-43.
000 de ani, ceea ce le face cele mai vechi instrumente muzicale create vreodată de Homo sapiens.
Cel puțin, unele descoperite de noi.
Alături de ele, un impresionant inventar de obiecte de artă care arată un avans cultural fără precedent al cuminităților aurignaciene (una dintre primele culturi ale lui Homo sapiens în Europa) din acea perioadă și din acea parte a Europei.
Probabil acesta a și fost motivul pentru care un obiect creat dinfildeș de mamut, de 21 de centimetri lungime și perforat în mai multe locuri, pe aceeași lungime, a fost considerat tot un obiect de artă.
Dar unul a cărui utilitate nu a putut fi explicată.
Acesta fusese descoperit în anul 2015 și a fost datat la circa 35.
000 – 37.
000 de ani.
O posibilă explicație privind utilitate sa a venit însă recent, grație unuia dintre „greii” arheologiei preistorice, cercetătorul Nicholas J.
Conard, de la Universitatea din Tübingen.
Acesta a subliniat într-un studiu publicat în revista Science Advances că obiectul nu este nici pe departe unul de artă ci, mai degrabă, unul folosit la activitățile de azi.
Mai exact, un instrument folosit la fabricarea de sfori.
Conard a și demonstrat acest lucru, folosind un instrument similar, cu ajutorul căruia a reușit să producă cinci metri de sfoară, extrem de rezistentă, în circa zece minute.
Interesantă și obiecția acestuia, atunci când a ținut să specifice faptul că el nu este un expert în fabricarea de sfori, dar că un specialist ar fi obținut un produs finit mult mai bun.
Iar asta arată că tehnologia era disponibilă oamenilor de acum 37.
000 de ani (dacă datările sunt corecte).
Nu este însă o descoperire pe care să o putem atribui exclusiv la Homo sapiens.
O bucată de sfoară veche de 50.
000 de ani a fost deja descoperită în situl Abri du Maras din Franța, atribuit Omului de Neanderthal.
Aceasta este, probabil, specia care a și inventat tehnica respectivă.
Urmele de picior lăsate de oameni de acum zecii de mii, dacă nu sute de mii de ani, sunt extrem de rare, dată fiind natura lor efemeră.
Cu atât mai mult cu cât vorbim de urme în aer liber, nu unele din peșteri care ar fi putut fi conservate de calcit.
Ocazional însă, în urma unor condiții excepționale, astfel de urme ies la iveală.
Este și cazul unui set de urme descoperit în zona de coastă a Marocului, urme datate, prin metoda termoluminiscenței, la circa 90.
000 de ani.
Și, așa cum este cazul multor descopriri similare, și urmele acestea au fost identificate din întâmplare.
Pur și simplu, un grup de geologi se afla acolo pentru a studia rocile locale, atunci când au identificat urmele încrustate în rocă.
Studii ulterioare au arătat că urmele au fost lăsate de cel puțin cinci indivizi diferiți, cu vârste diferite.
Vorbim despre copii, adolescenți și adulți.
Specialiștii sunt de părere că oamenii respectivi urmau o rută aproape de malul mării.
Dată fiind compoziția solului și a unei distanțe sigure față de valuri, urmele s-au păstrat.
Autorii studiului publicat în revista Nature recunosc faptul că motivul pentru care acei indivizi au urmat acea rută este unul pur speculativ.
Puteau fi în căutare de hrană, voiau doar să se răcorească sau, pur și simplu, căutau o rută de navigație.
Aceasta este prima și singura descoperire de acest gen efectuată vreodată în această parte a lumii.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!Sursa foto: profimediaimages.
ro
