Guvernul italian intenționează să folosească informațiile despre nivelul de trai postate pe rețelele de socializare de antreprenori și alte persoane pentru a identifica indivizii care fac evaziune fiscală, a anunțat miercuri Maurizio Leo, viceministrul italian al economiei, citat de Reuters.
La fel ca în Grecia și alte țări din sudul Europei, evaziunea fiscală este o problemă adânc înrădăcinată în Italia, guverne succesive de la Roma nereușind să combată fenomenul depunerii unor declarații fiscale false sau acceptării unor plăți fără acte.
Vorbind miercuri în fața parlamentului de la Roma, Maurizio Leo a anunțat că guvernul lucrează alături de profesioniști din domeniu pentru a pune la punct un sistem de „data scrapping”, denumirea sub care este cunoscut procesul de a extrage date de pe internet pentru a identifica diferite informații legate de anumite persoane.
În cazul Italiei, guvernul intenționează să folosească această tehnică pentru a identifica evazioniștii fiscali.
„Am început deliberările (asupra acestui subiect) cu autoritatea italiană de protecție a datelor și există o disponibilitate absolută din partea lor, cu condiția protejării datelor personale”, a declarat el în fața legiuitorilor, adăugând că „evaziunea fiscală este ca terorismul”.
Agenția Reuters notează că, deși în ultimii ani în Italia s-au înregistrat anumite progrese în lupta împotriva evazioniștilor, fenomenul este încă departe de a fi eradicat.
Datele publicate luna trecută de ministerul finanțelor de la Roma estimează că bugetul de stat a fost văduvit în 2021 de 83,6 miliarde de euro sub forma taxelor și impozitelor neplătite, în timp ce în 2016 suma se ridică la aproximativ 107,8 miliarde.
Guvernul noului premier italian Giorgia Meloni, învestit în funcție în octombrie 2022, a adoptat mai multe proiecte de amnistie fiscală, ceea ce a provocat critici virulente din partea opoziției care i-a acuzat administrația că nu are niciun interes real să combată evaziunea și că, dimpotrivă, caută să le facă pe plac evazioniștilor.
În decembrie anul trecut Meloni a renunțat la un proiect de reducere a sancțiunilor pentru proprietarii de magazine care refuză să accepte mai multe plăți digitale, considerate mai transparente, după ce acesta a fost criticat de Comisia Europeană.