Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca oferă oportunităţi pentru învăţare şi antrenament pentru tinerii încadrați la diferite nivelurile de practică medicală, în majoritatea disciplinelor, prin Centrul de Aptitudini Practice şi Simulare în Medicină.
Datorită investițiilor recente în simulatoare de ultimă generație, studenții, rezidenții și tinerii medici vor putea dobândi abilități practice pentru tehnici și proceduri complexe, ce au ca scop creşterea siguranţei pacientului şi a siguranţei actului medical.
Reprezentanții UMF precizează că UMF Cluj-Napoca a prioritizat întotdeauna utilizarea simulatoarelor, considerând că acestea stau la baza performanței în medicină.
Simularea este un pilon esențial al procesului educațional medical, iar despre acest subiect și îmbunătățirile realizate la Centrul de Aptitudini Practice și Simulare în Medicină ne-a vorbit mai multe Dr.
Nicolae Crișan, profesor de urologie la UMF Cluj și directorul centrului.
În 2023, universitatea clujeană a reușit să doteze Centrului de Aptitudini Practice și Simulare în Medicină cu 11 simulatoare noi de ultimă generație, care vor fi esențiale în pregătirea tinerilor specialiști.
„Pregătirea medicilor are două aspecte: primul aspect este cel teoretic, adică să-și însușească anumite informații; dar pe de altă parte scopul nostru este ca medicii să știe să manipuleze în practica clinică acele informații teoretice pe care le dețin.
Centrul de Simulare vizează exact acest aspect: de a-i ajuta pe medici să-și dobândească aptitudini practice care sunt necesare actului medical.
La bază stă principiul conform căruia procesul de învățare în medicină nu începe niciodată pe pacient.
Trebuie respectată siguranța pacientului și, în acest context, studenții și rezidenții realizează primele proceduri pe diferite simulatoare”, a declarat, pentru monitorulcj.
ro, Prof.
Univ.
Dr.
Nicolae Crișan.
Tehnologia acestor simulatoare rafinează maximal procesul de simulare și creează medii aproape complet suprapuse cu realitatea clinică.
Astfel, noile simulatoare utilizează realitatea virtuală, realitatea augmentată, tehnologia haptică sau medii virtuale cu niveluri diferite de dificultate.
Medicii pot realiza virtual intervenții chirurgicale, pot rezolva incidente sau complicații ce pot să apară în timpul procedurii și pot cuantifica consecințele intervenției asupra pacientului.
„Simulatoarele utilizate în medicină reproduc diferite proceduri medicale.
De exemplu, realizarea unei gastroscopii poate să înceapă pe un simulator care reproduce cât mai aproape de realitate condițiile din tubul digestiv.
Astfel, medicul rezident dobândește diferite aptitudini de manipulare a instrumentului, de orientare anatomică, de realizare a anumitor gesturi de hemostază sau de recoltare de biopsie.
Doar ulterior, după ce realizează aceste proceduri pe simulator, el va intra în clinică translatând activitatea lui și asupra pacientului.
Tehnologia medicală s-a dezvoltat extraordinar de mult în ultimii ani, iar simulatoarele sunt tot mai performante pentru că asociază aceste principii de realitate virtuală, de realitate augumentată, și reproduc într-un mod foarte fidel realitatea clinică, patologică.
Există simulatoare care permit inclusiv reproducerea unei intervenții chirurgicale.
Un tânăr chirurg poate să realizeze pe simulator o intervenție chirurgicală în care poate să apară o hemoragie sau alte incidente pe care trebuie să le rezolve.
Dezvoltarea în domeniul simulării medicale a cunoscut un ritm extraordinar de intens în ultimii 10 ani”, a explicat prof.
dr.
Nicolae Crișan.
Prin această dotare recentă a Centrului de Aptitudini Practice și Simulare în Medicină sunt acoperite peste 95% din toate procedurile intervenționale din medicina umană: chirurgie robotică, chirurgie laparoscopică, endoscopie digestică și eco-endoscopie, ecografie și endoscopie intervențională, artroscopie, bronhoscopie, angiografie, ginecologie, endourologie.
Pentru a realiza proiectul, universitatea clujeană a investit 1 milion de euro, din fonduri europene, fiindcă s-a considerat că această achiziție este absolut vitală pentru acoperirea programei de simulare.
„Universitatea a înțeles rolul simulării în educația medicală, care este crucial atât pentru studenți, cât și pentru medicii rezidenți.
Dotarea centrului a fost o prioritate a universității noastre.
Anul trecut s-a investit din fonduri europene mai mult de un milion de euro (pentru că simulatoarele sunt extraordinar de scumpe) pentru achiziția a diferite tipuri de simulatoare.
A fost necesară o strategie pe termen mediu și lung, pentru că e dificil să sincronizezi momentele în care pe de o parte dispui de finanțare, iar pe de altă parte există acces la această piața tehnologică.
Universitatea noastră a urmărit competițiile de finanțări, iar la momentul potrivit am aplicat cu proiecte credibile care au fost apreciate.
În final, simulatoare din toate tipurile de specialități medicale au ajuns în centrul nostru de pe strada Marinescu”, a spus medicul.
Fiecare simulator deține o bibliotecă digitală cu multiple proceduri (clasificate pe specialități sau patologii), precum și posibilitatea pentru fiecare utilizator de a-și memora și păstra evoluția performanțelor.
Dar scopul final al acestor investiții din partea UMF „Iuliu Hațieganu” este de a crește siguranța și îngrijirea pacienților.
Prof.
univ.
Dr.
Nicolae Crișan a mai evidențiat și că tipurile de educație sunt stratificate.
Astfel, în centrul UMF Cluj există aparatură care poate să fie folosită de toate tipurile de beneficiari, depinzând de nivelul de cunoștințe: „Există simulatoare basic, de care beneficiază în special studenții, dar sunt și anumite simulatoare extrem de performante.
Pentru a simula o intervenție chirurgicală este necesar un nivel de pregătire corespunzător medicilor rezidenți sau tineri specialiști.
Noi stratificăm activitatea de simulare în funcție de nivelul de pregătire – student, medic rezident, tânăr specialist.
De exemplu, studenții din anii mari (anul 5 sau 6) au beneficiat în luna ianuarie de un curs opțional de chirurgie robotică.
Ei au putut să interacționeze pentru prima oară cu această tehnologie și au putut efectiv să realizeze intervenții chirurgicale folosind simulatorul de chirurgie robotică.
Au fost extraordinar de încântați.
Medicina a devenit extrem de tehnologizată.
Nu putem să ignorăm acest aspect și nu se mai poate concepe performanța în domeniul medical fără o tehnologie pe măsură”, a precizat prof.
dr.
Nicolae Crișan.
Ca proiect de viitor, universitatea are în vedere construirea unui nou centru de simulare: „o clădire nouă în care să existe o integrare perfectă a procesului educațional, începând de la simulatoare, până la biobază sau de biobancă.
Deci proiectul universității este de a extinde Centrul de Simulare, de a-l reloca într-o construcție mult mai largă în care să se completeze toate aspectele legate de educația medicală”, a încheiat profesorul universitar.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google News CITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
