Danemarca, Finlanda, Noua Zeelandă şi Norvegia sunt cele mai puţin corupte ţări din lume, în timp ce Ungaria este țara din Uniunea Europeană care are cel mai ridicat nivel al corupției (scor 42), conform indicelui privind percepţia acestui fenomen publicat marți de organizaţia Transparency International.
În acest top, care include 180 de țări și teritorii din întreaga lume, România are – la fel ca anul trecut – scorul 46, la mică distanță de Ungaria și Bulgaria, și rămâne astfel una dintre cele mai corupte țări din UE.
Indicele de Percepție a Corupției reflectă modul în care experți independenți și din mediul de afaceri percep corupția existentă în sectorul public din 180 de state și teritorii.
Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care zero înseamnă „foarte corupt”, iar 100 „deloc corupt”.
Indicele de percepție a corupției pentru 2023 publicat marți de Transparency International arată că majoritatea țărilor au făcut puține progrese sau deloc pentru combaterea corupției din sectorul public.
Media globală a IPC rămâne neschimbată la 43 pentru al doisprezecelea an consecutiv, cu mai mult de două treimi din țări cu scoruri sub 50.
Acest lucru indică probleme grave de corupție.
La nivelul Uniunii Europene eforturile anti-corupție au stagnat ori sunt în declin în majoritatea statelor membre.
Media UE rămâne constantă în ultimii cinci ani, la 64 de puncte.
Cu 46 de puncte din 100 posibile, România rămâne în continuare în rândul țărilor UE cu cele mai slabe performanțe, cu un scor de 46 (locul 63 în clasament), alături de Bulgaria (45 de puncte) și Ungaria (42 de puncte), ceea ce reflectă deficiențe semnificative în privința statului de drept.
Conform metodologiei Transparency International, scorurile sub 50 de puncte sunt inacceptabil de scăzute, mai ales prin comparație cu media regională.
În plus, schimbările de 1-2 puncte de la un an la altul de regulă reflectă marja de eroare, mai ales dacă acestea nu sunt constante.
Comparativ cu anul 2014, țara noastră are un plus de trei puncte, însă evoluția nu a fost una liniară.
Între anii 2014 și 2016 a înregistrat un avans de cinci puncte, de la 43 în 2014 la 46 în 2015 și 48 de puncte în 2016.
În următorii ani, România a pierdut patru puncte, ajungând în 2019 la doar 44, iar de atunci a recuperat doar două puncte.
În anii 2022 și 2023 scorul este același, de doar 46 de puncte, mult sub media UE.
Bulgaria a avut un parcurs similar, cu scoruri care au variat între 41 și 44 de puncte în ultimii 10 ani.
În 2023 este prima dată când Bulgaria ajunge la 45 de puncte.
În schimb, Ungaria a înregistrat un declin constant în clasament, de la 54 de puncte în 2014, la doar 42 de puncte în 2023, situându-se astfel pe ultimul loc la nivelul UE.
Exemplul Ungariei, care a coborât pe locul 76, cel mai slab din întreaga Uniune Europeană, a fost evidenţiat de şefa organizaţiei, Alexandra Herzog: „Acolo unde statul de drept, presa independentă şi grupurile din societatea civilă sunt slăbite, înfloreşte corupţia”.
La nivelul statelor membre ale Uniunii Europene s-a constatat că măsurile anti-corupție continuă să fie subminate de slăbirea mecanismelor de tip checks and balances, menite să asigure control și echilibru în statul de drept.
Totodată, aprobarea unor legi și reglementări noi sau înființarea de noi agenții sunt măsuri care nu duc automat la asigurarea unui control mai bun în materie de corupție.
În multe țări, printre care și România, există încă un decalaj mare între prevederile actelor normative și modul în care acestea sunt implementate.
Conform Transparency International, sunt necesare așadar acțiuni și măsuri constante care să asigure atât îmbunătățirea mecanismelor anti-corupție cât și consolidarea integrității publice.
La nivel național, recomandările Transparency International Romania includ:Danemarca, Finlanda, Noua Zeelandă şi Norvegia sunt cele mai puţin corupte ţări din lume.
Danemarca se menține, pentru al șaselea an la rând, în fruntea indicelui, urmată de Finlanda și Noua Zeelandă, cu scoruri de 87 și, respectiv, 85.
Pe baza evaluărilor făcute de conducerea unor companii, de experţi şi instituţii, clasamentul întocmit de Transparency se încheie cu ţări precum Siria, Venezuela sau Somalia, printre cele mai corupte din lume.
Ca regiune, Africa subsahariană este cea mai coruptă, deşi în unele ţări s-au observat progrese.
