În timp ce Fondul Monetar Internațional (FMI) prognoza o creștere de 2,8% în Argentina în 2024, acum preconizează o recesiune în a treia economie a Americii Latine, ca urmare a măsurilor de austeritate luate de guvernul ultraliberal Milei, care se luptă și în Parlament cu reformele sale, potrivit unei analize AFP.
În 2024, Argentina ar urma să fie singura țară din G20 în recesiune, cu un nivel de -2,8%, o revizuire de 5,6 puncte procentuale față de estimarea din octombrie, înainte de o revenire preconizată de 5% în 2025, potrivit raportului FMI privind economia mondială, actualizat marți.
Cauza, potrivit instituției cu sediul la Washington: „ajustarea majoră a politicilor în curs de desfășurare pentru a restabili stabilitatea macroeconomică” într-o țară care se confruntă cu o criză economică fără precedent, și în special cu o inflație record de 211% în 2023.
Această inflație, potrivit Fondului, se datorează în special „realinierii prețurilor și eliminării controalelor legale ale prețurilor” care existau până acum pentru a limita creșterea acestora, dar și „deprecierii monedei”.
În decembrie, în primele zile ale guvernului președintelui Javier Milei, pesoul a suferit o devalorizare de peste 50%.
Toate aceste măsuri ar trebui „să crească inflația pe termen scurt”, cântărind chiar asupra ratei medii a inflației pentru ansamblul țărilor emergente și în curs de dezvoltare, potrivit FMI.
La începutul președinției sale, Milei a avertizat cu privire la „luni dificile” în 2024 și la „stagflație” (stagnare a activității economice însoțită de o inflație ridicată) în timpul unei faze de terapie de șoc, deoarece, a explicat el, „atunci când faci ordine în buget, aceasta va avea un impact negativ asupra activității economice”.
De fapt, după doi ani succesivi de creștere, Argentina era deja în pragul recesiunii anul trecut, Institutul Național de Statistică estimând o contracție a activității de -1,3% pentru primele unsprezece luni din 2023.
Puterea de cumpărare și activitatea economică a Argentinei au fost afectate aproape imediat de devalorizare și de liberalizarea prețurilor, care s-au transmis sub forma unei inflații record în decembrie (25,5%).
Președintele știe că timpul se scurge, în timp ce răbdarea populației (cu o sărăcie de 40%) scade rapid, înainte de a se vedea primele rezultate ale stabilizării economiei și ale unei inflații controlate.
„Acest proces poate dura aproximativ doi ani și este adevărat că există o lumină de avertizare care spune că este greu de suportat mai mult de un an”, a declarat Milei pentru Wall Street Journal în urmă cu câteva zile.
„Dar nu există un plan B”, a insistat el, în timp ce ministrul său al Economiei, Luis Caputo, insistă asupra obiectivului herculean al unui deficit bugetar „0%” în 2024 (față de 2,9% în 2023, potrivit ministerului).
Timpul se scurge și în Parlament, unde ambițiosul pachet de reforme de dereglementare cunoscut sub numele de „Legea Omnibus” progresează lent, afectând multe aspecte ale vieții publice și private, de la privatizare la educație, cultură, autoapărare și divorț.
Un număr mare de prevederi (aproape 300 din cele 664 inițiale) au fost deja tăiate din proiectul de lege în timpul negocierilor intense din ultimele zile cu grupurile parlamentare: partidul lui Milei, La Libertad Avanza, este doar a treia forță în ambele camere și este forțat să facă compromisuri.
Guvernul, care s-a confruntat miercurea trecută cu o grevă generală și demonstrații de amploare, a retras în special prevederea care afecta calculul pensiilor și mai multe măsuri fiscale cheie, promițând în același timp că ajustarea se va reflecta în altă parte.
„Pur și simplu ne vom acorda puțin mai mult timp pentru a negocia reformele”, a declarat Luis Caputo.
Miercuri, deputații ar trebui să înceapă examinarea unui prim proiect de text, dar dezbaterea a fost deja amânată de două ori, iar marți unii deputați se îndoiau că va începe a doua zi.
Singura certitudine este că se va prelungi mai multe zile.
Finanțele celor 24 de provincii și repartizarea resurselor între acestea și stat sunt un subiect fierbinte de discuție, iar deputatul de dreapta Nicolas Massot, dintr-o opoziție în principiu conciliantă, a criticat un executiv „care ne spune una și scrie pe Twitter alta”, cerându-i să „își schimbe atitudinea” și „să nu-i mai trateze cu dispreț pe parlamentari”.
