Premierul italian Giorgia Meloni a înregistrat o victorie majoră luni, Curtea Constituțională a Albaniei validând planul Romei și al Tiranei de a deschide pe teritoriul albanez centre de procesare a solicitărilor de azil depuse de migranți care încearcă să debarce pe coastele Italiei, relatează Reuters.
Curtea Supremă de la Tirana suspendase implementarea acestui plan în data de 14 decembrie anul trecut, admițând două contestații separate depuse de către Partidul Democratic Albanez și alți 28 de parlamentari care au luat partea fostului premier Sali Berisha, un opozant al tratatului încheiat de prim-ministrul Edi Rama cu Giorgia Meloni.
Judecătorii constituționali albanezi nu au invalidat însă planul, suspendând doar implementarea sa până la judecarea pe fond a speței.
Contestațiile afirmau că acordul încalcă atât legea națională, cât și constituția albaneză, precum și tratatele internaționale semnate de țară.
Una dintre problemele ridicate ține de natura și condițiile acordului, despre care opoziția afirmă că nu poate fi considerat un simplu protocol încheiat între cele două guverne întrucât Albania a renunțat la suveranitatea asupra locurilor în care urmează să fie construite centrele de procesare a solicitărilor de azil.
Opoziția argumenta că, dată fiind sfera juridică largă a documentului, premierul ar fi trebuit să obțină o autorizare din partea președintelui în vederea încheierii acordului.
Însă Curtea Constituțională albaneză a respins luni aceste contestații, urmând acum ca acordul să fie ratificat de parlamentul de la Tirana.
Acordul dezvăluit de Giorgia Meloni și Edi Rama în data de 6 noiembrie a anului trecut are drept obiectiv declarat reducerea numărului de migranţi veniţi în Italia pe mare, care a crescut cu 65% în 2023, ajungând la peste 145.
000 până la începutul lunii noiembrie.
Înțelegerea prevede ca pe teritoriul Albaniei să fie amenajate două tabere de refugiaţi cu o capacitate totală de 3.
000 de persoane, unde vor fi găzduiţi şi identificaţi o parte din migranţii recuperaţi pe Mediterana şi care încearcă să debarce pe coastele Italiei.
„Cred că (acordul) poate deveni un model de cooperare între ţări UE şi non-UE în administrarea fluxurilor de migranţi.
Cred că acest acord dovedeşte un spirit european curajos”, a declarat la momentul respectiv Meloni pentru cotidianul italian Il Messaggero.
Contactat despre această înţelegere de două ziare italiene, Edi Rama a spus că Italia nu a fost singura ţară UE care a propus un astfel de acord, dar a precizat că a acceptat oferta Romei ca semn de „recunoştinţă”.
În anii 1990, Italia a primit un număr mare de albanezi şi Roma este acum unul dintre cei mai puternici susţinători ai aderării Albaniei la UE.
„Suntem prieteni şi între prieteni te ajuţi unul pe celălalt”, a spus Rama.
Acordul a fost criticat de Consiliul Europei, care consideră, printre altele că „lipsa de securitate juridică va submina probabil mecanisme cruciale de apărare a drepturilor omului şi de răspundere pentru încălcarea lor”.
