Este necesară demararea urgentă a unei campanii masive de informare și pregătire a consumatorilor în vederea reliberalizării pieței gazelor și energiei electrice, consideră Asociația Energia Inteligentă.
Aceasta este una dintre propunerile făcute de asociație către Guvern, printr-o scrisoare deschisă, în vederea pregătirii strategiei post-plafonare a prețului la gaze și electricitate.
Măsurile trebuie luate în regim de urgență, pentru a fi evitată dublarea prețului la gaze în 2025, se arată în scrisoare.
Prețul gazelor în contractele de vânzare gaze, care sunt suspendate până în 31 martie 2025, sunt la un nivel de cca 0,55 lei/kWh, preț care cel mai probabil va rămâne valabil cel puțin până în vara anului 2025.
Astfel, începând cu luna aprilie 2025, prețurile din facturi vor fi duble.
Probabil în vara anului 2025 va reapărea timid concurența pe piața de gaze, dar care va aduce prețuri ușor mai mici, în cel mai fericit caz începând cu anul 2026.
Această variantă va aduce toate riscurile care au existat în piață înainte de plafonarea prețurilor la gaze (unele clauze abusive, creșteri de prețuri urmare a unor clauze din contract etc.
).
Strategia Post Plafonare a Prețului Gazelor Naturale, în viziunea Asociației Energia Inteligentă1.
Demararea urgentă a unei campanii masivă de informare și pregătire a consumatorilor în vederea reliberalizării pieței la gaze2.
Profesionalizarea “câinilor de pază” ai unei piețe libere – Reorganizarea ANRE, Consiliul Concurenței, ANPC și înlocuirea în modul de lucru al acestora ca acțiuni principale elementele reactive – amendarea celor care încalcă legea după sesizarea unor abuzuri, cu acțiuni preventive și de reducere a abzurilor asupra consumatorilor și prevenire a încălcării legii.
3.
Înființarea unei entități de Soluționare alternativă a litigiilor de pe piața energiei, dezvoltată ca un Parteneriat Public cu o Asociație Non Profit de specialitate.
4.
Suspendarea pe un termen de 3 ani a prevederilor din Codul Civil privind piața de energie prin care furnizorii pot să prelungească un contract de furnizare fără semănatura efectivă a clientului pe un contract/act adițional.
5.
Reglementări ale pieței:6.
Măsuri fiscale7.
Măsuri pentru reducerea sărăciei energetice și protejare a consumatorilor vulnerabili8.
Măsuri de stimulare a reducerii pierderilor de energie și creșterii eficienței energetice la operatori și consumatori9.
Măsuri pentru cazuri de nefuncționare a pieței și cazuri de urgență energetică – Planul de Urgență EnergeticăÎn viitor când piața se va confrunta cu creșteri repetate de 20 – 30% a prețului la nivel de câteva zile (5-10 zile consiecutive), nu mai putem vorbi de o piață liberă pe deplin funcțională.
O piață disfuncțională a energiei, cu un dezechilibru mare între cerere și ofertă, impune o altă abordare, care trebuie legiferată.
Este important să se stabilească când se aplică astfel de măsuri.
Recomandă introducerea unor acțiuni de reglementare a pieței libere pentru o perioadă determinată (gaze, energie electrică), în baza Legii 21/1996 cu toate modificările ulterioare, care prevede la Art.
4 (3) În împrejurări excepţionale, precum: situaţii de criză, dezechilibru major între cerere şi ofertă şi disfuncţionalitate evidentă a pieţei, Guvernul poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creşterii excesive a preţurilor sau chiar blocarea acestora.
Asemenea măsuri pot fi adoptate prin Hotărâre de Guvern, pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri.
Astfel, considerăm că în baza alin 3, art 4 din Legea 21/1996 este necesară modificarea legii 123/2012 în care să se prevadă că la dezechilibre majore preconizate între cerere și ofertă (20-30% timp de minim 10 zile), se vor aplica următoarele măsuri:Aceste propuneri pleacă de la învățăminele desprinse din greșelile din anii anteriori:- Analizând situația prețurilor la gaz și energie în ultimii 20 de ani, acestea au scăzut față de prețul mediu, doar atunci când a existat presiunea concurenței.
Au fost singurele momente în care prețul a scăzut în piață sustenabil (sustenabil, în sensul în care, prețurile nu au fost scăzute administrativ o perioadă scurtă de timp urmând ca în perioada următoare să se crească, tot administrativ, prețul mult peste prețul pieței și astfel în fapt consumatorul per total a achitat mult mai mult decât prețul pieței – 2009, 2019, 2021 / sustenabil, în sensul în care nu s-a creat o subvenție încrucișată a prețurilor între segmenete de consumatori – a scăzut prețul la populație și a crescut prețul la industrie care a atras creșterea prețului la bunurile pentru populație și astfel aceasta a avut cheltuieli mult mai mari în bugetul gospodăriei – 2007).
– Piața liberă nu crește și nu scade prețul.
Nefuncționarea pieței libere, fie din cauza abuzurilor, fie din cauza nerespectării principiilor concurenței, fie din lipsă de cunoștiințe și informații la nivelul consumatorului, fie din cauza lipsei unor instrumente reale de soluționare a unor litigii, a determinat creșteri ale prețului în piața liberalizată din România în afara perioadelor de criză.
– Liberalizarea pieței de gaze și energie din anul 2020 a fost un eșec.
Lipsa pregătirii corespunzătoare a consumatorilor, peste care s-a suprapus comportamentul abuziv al unor furnizori (urmare a lipsei unor acțiuni al “câinilor de pază” al unei piețe liberalizate – ANRE, Consiliul Consurentei, ANPC – și mai ales lipsa unei entități de Soluționare alternativă a litigiilor de pe piața energiei), urmată de criza gazelor și creșterea record a prețurilor, culminând cu un model de protecție al consumatorilor în timpul crizei necorespunzător, a determinat erodarea încrederii în noțiunea de liberă alegere.
– Regândirea fiscalității în domeniul energetic.
O piață liberă înseamnă mai puțini bani la bugetul de stat, urmare a aplicării taxelor și accizelor la o bază mai mică, determinate de prețuri mai mici rezultate din creșterea concurenței.
– Scăderea tarifelor la gaz și energie se poate face doar prin creșterea eficienței și scăderea costurilor.
Creșterea ineficienței în sectorul energiei în ultimii ani, creșterea consumurilor tehnologice și a pierderilor a determinat creșteri importante de tarife.
